Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 451 din 15 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 30 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, excepţie ridicatã de Dombi Andrei în Dosarul nr. 9.890/2004 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind inadmisibilã, întrucât autorul excepţiei criticã modul în care instanţa de judecatã a interpretat şi aplicat dispoziţiile legale criticate. Aratã cã autorul excepţiei solicitã modificarea şi completarea legii, atribuţie ce nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 9.890/2005, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, excepţie ridicatã de Dombi Andrei în cadrul unui litigiu de contencios administrativ, în faza recursului.
În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine cã instanţa de fond în mod greşit nu i-a admis cererea de a beneficia de prevederile <>Decretului-lege nr. 118/1990 , iar art. 1 lit. b) din acest act normativ în mod nejustificat nu se aplicã şi situaţiei sale, deşi din motive politice a fost încorporat în armatã la muncã forţatã. Considerã cã textul de lege criticat este neconstituţional, contrar prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 4 §2 şi art. 5 §1 şi §5 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia ridicatã este nefondatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 52 din Constituţie, iar reglementãrile invocate din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu au relevanţã în cauzã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu criticã incompatibilitatea textului de lege criticat cu dispoziţiile art. 52 din Constituţie, ci interpretarea acestuia de cãtre instanţa de judecatã.
Aratã cã dispoziţiile <>art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 nu creeazã premisele supunerii unei persoane la muncã forţatã sau instituirea unui regim de sclavie şi nici nu fac posibilã tolerarea unui astfel de tratament.
Apreciazã cã actul normativ a cãrui legitimitate este contestatã are ca principal obiectiv acordarea unor reparaţii morale şi materiale persoanelor persecutate din motive politice în regimul comunist, persecutare manifestatã şi sub forma privãrii de libertate, ceea ce se înscrie în spiritul prevederilor art. 5 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate publicã. Aratã cã, de altfel, autorul excepţiei nu criticã neconstituţionalitatea textului de lege, ci modul de interpretare a acestuia. Considerã cã textul de lege criticat nu conţine dispoziţii contrare reglementãrilor internaţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 18 martie 1998, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1 alin. (1) lit. b): "(1) Constituie vechime în muncã şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordã, în funcţie de vechimea în muncã, timpul cât o persoanã, dupã data de 6 martie 1945, pe motive politice: [...]
b) a fost privatã de libertate în locuri de deţinere în baza unor mãsuri administrative sau pentru cercetãri de cãtre organele de represiune."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 52 din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 52: "(1) Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã.
(3) Statul rãspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rãspunderea statului este stabilitã în condiţiile legii şi nu înlãturã rãspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã."
De asemenea, autorul excepţiei invocã şi încãlcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 4 §2 şi art. 5 §1 şi §5 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 4 §2: "Nimeni nu poate fi constrâns sã execute o muncã forţatã sau obligatorie.";
- Art. 5 § 1 şi § 5: "1. Orice persoanã are dreptul la libertate şi la siguranţã. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia urmãtoarelor cazuri şi potrivit cãilor legale:
a) dacã este deţinut legal pe baza condamnãrii pronunţate de cãtre un tribunal competent;
b) dacã a fãcut obiectul unei arestãri sau al unei deţineri legale pentru nesupunerea la o hotãrâre pronunţatã, conform legii, de cãtre un tribunal ori în vederea garantãrii executãrii unei obligaţii prevãzute de lege;
c) dacã a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autoritãţii judiciare competente, atunci când existã motive verosimile de a bãnui cã a sãvârşit o infracţiune sau când existã motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica sã sãvârşeascã o infracţiune sau sã fugã dupã sãvârşirea acesteia;
d) dacã este vorba de detenţia legalã a unui minor, hotãrâtã pentru educaţia sa sub supraveghere sau despre detenţia sa legalã, în scopul aducerii sale în faţa autoritãţii competente;
e) dacã este vorba despre detenţia legalã a unei persoane susceptibile sã transmitã o boalã contagioasã, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f) dacã este vorba despre arestarea sau detenţia legalã a unei persoane pentru a o împiedica sã pãtrundã în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva cãreia se aflã în curs o procedurã de expulzare ori de extrãdare. [...]
5. Orice persoanã care este victima unei arestãri sau a unei deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor acestui articol are dreptul la reparaţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este inadmisibilã şi, în consecinţã, urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, a mai fost supusã Curţii Constituţionale spre soluţionare în Dosarul nr. 668D/2004. Excepţia a fost respinsã, prin Decizia nr. 143 din 15 martie 2005, ca fiind inadmisibilã, având în vedere cã autorul excepţiei a criticat modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale, iar nu neconstituţionalitatea acestora.
Acelaşi autor a reiterat excepţia de neconstituţionalitate în faţa aceleiaşi instanţe, în aceeaşi cauzã, susţinând cã, din vina instanţei de fond, la prima excepţie nu a fost trimis Curţii Constituţionale şi memoriul cu motive, ataşat recursului. Considerã cã acesta este motivul pentru care instanţa de contencios constituţional a apreciat excepţia ridicatã ca fiind inadmisibilã, întrucât nu a fost motivatã.
În consecinţã, Curtea de Apel Cluj a trimis şi memoriul autorului excepţiei cu motivele de neconstituţionalitate invocate. Din acest document rezultã cã autorul excepţiei este nemulţumit de modul de interpretare a dispoziţiilor <>art. 1 lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 , şi, în acelaşi timp, solicitã completarea sau modificarea acestuia, pentru ca lezarea drepturilor sale sã înceteze.
Curtea Constituţionalã a statuat cã, de principiu, nu intrã în atribuţiile sale cenzurarea interpretãrii date de cãtre instanţele judecãtoreşti unei dispoziţii legale, controlul judecãtoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului cãilor de atac prevãzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, cã o asemenea ingerinţã a Curţii în activitatea de judecatã ar fi neconstituţionalã, fiind contrarã prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cãrora justiţia se înfãptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
De asemenea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, excepţie ridicatã de Dombi Andrei în Dosarul nr. 9.890/2004 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
