Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 448 din 25 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 17 decembrie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Tudor Istrãtescu şi Elena Istrãtescu în Dosarul nr. 1.190/2003 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã pãrţile Emilia Hurdubelea, Ileana Cãpãţânã, Sorin Hurdubelea, Mircea Rãspop, Alexandru Nicolae Rãducanu, Doina Ana Vidrighin, Cornelia Hurdubelea, Liana Capota, Mihaela Constantinescu, Maria Raica, reprezentate prin avocat, lipsind autorii excepţiei şi pãrţile Municipiul Sibiu, prin primar, şi Societatea Comercialã "URBANA" - S.A. din Sibiu, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţilor prezente susţine cã textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivitãţii legii, critica adusã de autorii excepţiei neconstituind o problemã de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii în timp, de competenţa instanţelor judecãtoreşti.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 mai 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.190/2003, Tribunalul Sibiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Tudor Istrãtescu şi Elena Istrãtescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine cã <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravine textului constituţional referitor la neretroactivitatea legii, întrucât sancţioneazã cu nulitatea absolutã actele juridice încheiate anterior intrãrii în vigoare a acestei legi. Astfel, textul de lege criticat modificã în mod esenţial regimul juridic aplicabil anterior tuturor actelor de înstrãinare a bunurilor imobile, încheiate sub imperiul sãu, în virtutea principiului "tempus regit actum". Se mai aratã cã, întrucât autorii excepţiei de neconstituţionalitate au fost de bunã-credinţã, protejarea lor ar trebui sã fie justificatã pe consideraţiuni de echitate şi utilitate socialã, sancţiunea nulitãţii trebuind sã intervinã numai în situaţia în care ambele pãrţi ar fi cunoscut faptul cã vânzãtorul, recte statul român, nu este proprietarul imobilului.
Tribunalul Sibiu - Secţia civilã, exprimându-şi punctul de vedere, considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Se apreciazã cã nulitatea absolutã instituitã de textul de lege criticat nu este de naturã sã declare nevalabil un act legal încheiat în baza unei legi anterioare, întrucât, pe de o parte, în cazul imobilelor preluate fãrã titlu valabil, ele nu aparţineau vânzãtorului, astfel cã s-a procedat la vânzarea bunului altuia, cu ignorarea dispoziţiilor art. 475 şi 948 din Codul civil, iar, pe de altã parte, prin exceptarea bunei-credinţe de la sancţiunea nulitãţii se pune în valoare principiul validitãţii aparenţei în drept, în situaţiile în care nu existã vreo cauzã ilicitã.
Aşa fiind, în opinia instanţei excepţia de neconstituţionalitate invocatã este nefondatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul aratã cã, în ceea ce priveşte art. 46 alin. (2), Curtea s-a mai pronunţat prin mai multe decizii, respingând excepţia ca fiind neîntemeiatã. Se apreciazã cã argumentele care au stat la baza acestor decizii îşi menţin valabilitatea, neintervenind motive care sã justifice reconsiderarea soluţiei adoptate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2), întrucât <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 consacrã in terminis principiul bunei-credinţe şi pe cel al aparenţei în drept într-un domeniu particular, soluţia reglementatã neavând caracter novator şi, prin urmare, aplicabilitate retroactivã.
Preşedinţii celor douã Camere nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are urmãtorul conţinut:
- Art. 46 alin. (2): "(2) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu bunã-credinţã."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din data de 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Textul constituţional are urmãtorul conţinut: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizeazã în exclusivitate teza întâi a alin. (2) al art. 46, potrivit cãreia "actele juridice de înstrãinare, [...] având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã"; or, considerã autorii excepţiei, o atare prevedere, prin care sunt invalidate post factum acte juridice încheiate anterior, în condiţii de deplinã validitate, are caracter retroactiv şi, prin urmare, contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Curtea observã cã dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, de exemplu prin <>Decizia nr. 71 din 18 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003.
Cu acel prilej s-a reţinut cã, "Întrucât este de principiu cã nimeni nu poate transmite altuia mai mult decât are el însuşi, respectiv «nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habit», un act de înstrãinare consimţit de un neproprietar este esenţialmente viciat, fiind lipsit de eficienţã juridicã, se poate susţine cã prevederea in terminis a unei sancţiuni cu o asemenea finalitate nu are caracter retroactiv. Mai mult, examinând teza întâi a art. 46 alin. (2) prin raportare la teza a doua a aceluiaşi text, Curtea constatã cã, fãrã a prevedea in terminis, aceasta are în vedere actele de înstrãinare încheiate cu rea-credinţã, care erau sancţionate cu nulitatea absolutã, în lumina principiilor dreptului civil, şi anterior actualei reglementãri, ceea ce impune concluzia cã textul de lege criticat nu are caracter novator şi, prin urmare, nu retroactiveazã.
În considerarea acestor argumente, nu instituirea nulitãţii absolute, ca sancţiune pentru actele de înstrãinare, este relevantã pentru determinarea retroactivitãţii textului dedus controlului, ci, aşa cum considerã autorii excepţiei, doar o eventualã modificare post factum a calificãrii obiectului lor, considerat ca fiind imobil preluat fãrã titlu valabil, în condiţiile în care la data preluãrii un atare titlu existase.
Însã Curtea reţine cã art. 46 alin. (2) teza întâi nu opereazã nici o modificare sub acest aspect, calificarea imobilului fiind menţionatã exclusiv ca o condiţie a incidenţei sancţiunii pe care o prevede. Obiectul actului de înstrãinare, imobil preluat cu titlu sau fãrã titlu valabil, constituie, din perspectiva textului dedus controlului, un «dat», rezultat al aplicãrii altor prevederi legale, cu a cãror neconstituţionalitate Curtea nu a fost însã sesizatã."
Întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţia adoptatã în precedent, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Tudor Istrãtescu şi Elena Istrãtescu în Dosarul nr. 1.190/2003 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 noiembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
