Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 447 din 7 aprilie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza intai din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 447 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza intai din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 8 iulie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, excepţie ridicatã de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 11.934/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011, în prezenţa consilierului juridic Nicoleta Pârvan pentru Consiliul de mediere şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 7 aprilie 2011.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 22 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 11.934/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de reclamantul Consiliul de mediere, în contradictoriu cu pârâta Asociaţia Centrul de Soluţionare a Disputelor prin Mediere Cluj-Napoca şi Guvernul României, într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii formulate de Consiliul de mediere, prin care acesta a solicitat instanţei judecãtoreşti sã constate cã singurul organism cu competenţe legale sã stabileascã data alegerilor pentru un nou consiliu este însuşi Consiliul de mediere în funcţie.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, prin faptul cã stabilirea termenului de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 370/2009 pentru alegerea unui nou consiliu de mediere contravine principiului autonomiei Consiliului de mediere şi principiului neretroactivitãţii legii şi reprezintã o restrângere a dreptului la vot şi a dreptului de a fi ales.
    În acest sens aratã cã prin art. I pct. 15 din Legea nr. 370/2009, care modificã Legea nr. 192/2006, se reglementeazã competenţa Consiliului de mediere în organizarea alegerilor urmãtorului consiliu de mediere. Astfel, potrivit art. 20 lit. m^1) din aceastã lege, Consiliul de mediere organizeazã alegerea urmãtorului consiliu de mediere în condiţiile prevãzute de lege, iar potrivit art. I pct. 8 şi 10, alegerea membrilor consiliului se face în condiţiile prevãzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
    Dispoziţiile de lege criticate încalcã autonomia Consiliului de mediere, care, potrivit legii, poartã întreaga responsabilitate pentru reglementarea şi administrarea sistemului profesional şi a serviciului de mediere în România şi implicit pentru organizarea alegerilor noului consiliu de mediere. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, Consiliul de mediere este organism autonom cu personalitate juridicã, de interes public. Potrivit acestui statut, Consiliul de mediere se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea în mod independent, fãrã ca acţiunile sale sã fie supuse controlului autoritãţii unui alt organism. Totodatã, dispoziţiile legii stabilesc competenţa unicã a Consiliului de mediere în organizarea alegerilor, respectiv stabilirea procedurii de desfãşurare a alegerilor şi a condiţiilor de candidaturã, conform art. 20 lit. m^1), art. 17 alin. (3) şi art. I pct. 10 din lege.
    Consiliul de mediere este singurul organism care poate decide termenul la care pot avea loc alegeri pentru un nou consiliu, având în vedere urmãtoarele obligaţii legale ce îi revin în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 370/2009: obligaţia de a modifica Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, obligaţia asigurãrii transparenţei, obligaţia de a consulta corpul profesoral al mediatorilor cu privire la reglementãrile profesiei şi obligaţia de a asigura desfãşurarea unui proces electiv corect, participativ şi în acord cu noile modificãri impuse de Legea nr. 370/2009.
    La data de 23 mai 2009, Consiliul de mediere a organizat alegeri, conform dispoziţiilor Legii nr. 192/2006. Rezultatele acestor alegeri nu au fost contestate pe calea contenciosului administrativ în termen legal de cãtre nicio persoanã interesatã. În urma votului au fost aleşi membrii noului consiliu de mediere, care, potrivit art.17 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 (în vigoare la acea datã), au fost validaţi prin Ordinul nr. 2.772 din 13 octombrie 2009 de cãtre ministrul justiţiei pentru un mandat de 2 ani.
    Prin dispoziţiile art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009, legiuitorul intervine la numai douã luni de la validarea Consiliului de mediere şi lipseşte de efect votul dat de mediatori în 23 mai 2009, precum şi validarea acestui vot de cãtre ministrul justiţiei. Obligarea prin dispoziţiile de lege criticate la noi alegeri la numai 3 luni de la data numirii noului consiliu de mediere de cãtre ministrul justiţiei restrânge efectele exercitãrii dreptului la vot exprimat de mediator, precum şi pe cele ale exercitãrii dreptului de a fi ales şi contravine astfel dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
    Din motivaţia legiuitorului rezultã cã singura raţiune a introducerii art. III în Legea nr. 370/2009 a fost aceea cã, prin organizarea şi desfãşurarea de noi alegeri în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se va asigura o mai mare reprezentativitate în Consiliul de mediere a corpului profesional al mediatorilor, care, potrivit art. 24 din Legea nr. 192/2006, astfel cum a fost modificat, trebuie sã fie organizat de cãtre Consiliul de mediere în asociaţii.
    Totodatã, chiar motivaţia invocatã de legiuitor constã în obiective care necesitã timp şi care nu pot fi implementate într-o lunã. Acest termen nerealist nu a fost coroborat nici cu celelalte obligaţii stabilite prin acelaşi cadru legal în sarcina Consiliului de mediere, respectiv modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia, în acord cu Legea nr. 370/2009.
    Ca urmare a validãrii din 13 octombrie 2009, membrii noului consiliu de mediere au mandat de 2 ani, respectiv pânã în octombrie 2011. Astfel, dispoziţiile de lege criticate, care obligã la organizarea de noi alegeri la numai 3 luni de la data începerii mandatului de 2 ani, încalcã dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    Totodatã, organizarea unor alegeri în cadrul consiliului, fãrã a acorda mediatorilor timpul necesar sã se organizeze în asociaţii profesionale, încalcã şi dreptul de asociere al acestora, prevãzut de art. 40 din Constituţie.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi nu au caracter retroactiv, ci dispun numai pentru viitor, urmând a-şi gãsi aplicare de la data intrãrii în vigoare a actului normativ menţionat.
    Cu privire la celelalte critici de neconstituţionalitate, apreciazã cã normele de lege criticate nu restrâng exerciţiul dreptului de vot şi nici al dreptului de a fi ales, ci reprezintã norme ce asigurã cadrul legal pentru alegerea Consiliului de mediere pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 192/2006, în conformitate cu evoluţia din ultimii ani a profesiei de mediator şi activitatea mediatorilor autorizaţi. În concepţia legiuitorului, medierea reprezintã un serviciu public care este organizat şi funcţioneazã pe baza unei legi speciale, iar profesia de mediator poate fi exercitatã de un corp profesional selectat şi funcţionând dupã reguli stabilite de lege pentru protejarea interesului public pe care aceastã activitate îl implicã, iar desfãşurarea activitãţii de mediere se realizeazã cu respectarea unor cerinţe specifice în domeniu.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009, cu urmãtorul cuprins: "În termen de o lunã de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor avea loc alegeri pentru Consiliul de mediere."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
    În vederea organizãrii activitãţii de mediere - ca modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilã, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţãmânt al pãrţilor - în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, s-a înfiinţat Consiliul de mediere, ca organism autonom cu personalitate juridicã, de interes public. Potrivit art. 17 alin. (3) din aceeaşi lege, "Consiliul de mediere este format din 9 membri, aleşi prin vot direct sau prin reprezentare de cãtre mediatorii autorizaţi, în condiţiile prevãzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere", iar, potrivit alin. (4) din acelaşi articol, "Membrii Consiliului de mediere sunt validaţi de ministrul justiţiei, pe o duratã de 2 ani. Mandatul oricãruia dintre membrii Consiliului de mediere poate fi prelungit pentru aceeaşi duratã o singurã datã".
    Aceste dispoziţii de lege au fost modificate prin Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009, şi, în prezent, art. 17 alin. (3) din Legea nr. 192/2006 are urmãtorul conţinut: "Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct sau prin reprezentare de mediatori autorizaţi, în condiţiile prevãzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere", iar art. 17 alin. (4) prevede cã "Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 2 ani".
    Alin. (6) şi (7) ale art. 17 din Legea nr. 192/2006, modificate prin Legea nr. 370/2009, prevãd cã pot face parte din Consiliul de mediere numai mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, iar acest consiliu îşi exercitã mandatul pânã la preluarea mandatului de cãtre noul consiliu de mediere. S-a prevãzut, totodatã, organizarea de noi alegeri pentru urmãtorul consiliu de mediere, în condiţiile prevãzute de lege.
    Curtea constatã cã toate aceste modificãri şi completãri aduse prin Legea nr. 370/2009 reglementãrilor privind structura Consiliului de mediere, care, alãturi de cei 9 membri titulari, include şi 3 membri supleanţi, precum şi cele referitoare la mandatul membrilor Consiliului de mediere şi la modul de organizare a activitãţii Consiliului de mediere au determinat, în mod firesc, introducerea dispoziţiei legale criticate în Legea nr. 370/2009, şi anume aceea ca în termen de o lunã de la intrarea în vigoare a legii modificatoare sã se organizeze alegeri pentru Consiliul de mediere.
    Astfel cum rezultã din expunerea de motive, Legea nr. 370/2009 a fost adoptatã în vederea armonizãrii cadrului normativ din domeniu cu Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilã şi comercialã, modificãrile esenţiale referindu-se atât la domeniul de aplicare a medierii şi a procedurii acesteia, cât şi la modul de organizare a activitãţii Consiliului de mediere şi a profesiei de mediator, prin creşterea numãrului de membri de la 9, sub incidenţa Legii nr. 192/2006, la 12 membri (dintre care 9 titulari şi 3 supleanţi), dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 370/2009.
    Or, în aceste condiţii, Curtea observã cã era absolut necesarã şi fireascã introducerea unei prevederi de lege referitoare la organizarea unor noi alegeri, întrucât s-a modificat însãşi structura Consiliului de mediere, fãrã ca prin aceasta sã se încalce principiului neretroactivitãţii legii prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Astfel, prevederile de lege criticate se aplicã numai pentru viitor, de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, legiuitorul acordând un termen de o lunã în care se vor organiza alegeri pentru Consiliul de mediere. Critica potrivit cãreia acest termen este unul "nerealist" nu poate fi primitã, deoarece aceasta nu vizeazã neconstituţionalitatea prevederilor de lege criticate, ci o problemã de legiferare.
    Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat, Curtea constatã cã acestea nu au relevanţã în cauza de faţã, deoarece Consiliul de mediere nu face parte din niciuna dintre cele 3 puteri ale statului, şi anume executivã, legislativã şi judecãtoreascã.
    Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile constituţionale ale art. 36 privind dreptul de vot şi ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi primitã, deoarece ipoteza normelor constituţionale invocate este aceea a desemnãrii autoritãţilor publice reprezentative în stat, iar nu a desemnãrii membrilor unui organism autonom înfiinţat în vederea organizãrii activitãţii de mediere şi format din mediatori, astfel cum este Consiliul de mediere.
    În final, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece astfel cum s-a arãtat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertãţi fundamentale şi, prin urmare, norma constituţionalã invocatã nu are aplicabilitate în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, excepţie ridicatã de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 11.934/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 aprilie 2011.


             PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                     AUGUSTIN ZEGREAN

                     Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean
                        _________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016