Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 443 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 630 din 19 august 2015
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 şi art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Fori Sandor în Dosarul nr. 2.952/62/2014 al Tribunalului Braşov - Judecătorul de cameră preliminară şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 790D/2014.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (1), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, în raport cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, prin care Curtea a admis excepţia din perspectiva unor critici identice. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că autorul se plânge cu privire la faptul că încheierea pronunţată, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare, se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul. Aceasta este o soluţie firească, deoarece doar procurorul este acela care remediază neregularităţile actului de sesizare, asupra acestui aspect pronunţându-se Curtea prin decizia anterior menţionată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea de cameră preliminară nr. 168 din data de 6 august 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.952/62/2014, Tribunalul Braşov - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 şi art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Fori Sandor, inculpat trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, într-o cauză penală aflată în procedura de cameră preliminară.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 344 alin. (4) încalcă principiul contradictorialităţii şi al egalităţii armelor prin aceea că răspunsul parchetului la cererile şi excepţiile formulate de inculpat nu este comunicat acestuia din urmă. Astfel, excepţiile invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară se comunică exclusiv parchetului, inculpatul neavând posibilitatea de a lua la cunoştinţă de acestea şi nici de a răspunde înainte de a fi soluţionate. Procurorul poate răspunde la cererile şi excepţiile formulate de inculpat, însă acest răspuns nu este comunicat inculpatului.
7. De asemenea sunt neconstituţionale prevederile art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, deoarece aduc atingere unei garanţii instituite în considerarea dreptului la un proces echitabil, şi anume egalitatea armelor, care implică dreptul fiecărei părţi de a lua cunoştinţă de toate actele dosarului sau a observaţiilor, a actelor prezentate judecătorului, precum şi dreptul de a le discuta în faţa acestuia în vederea influenţării deciziei instanţei într-o procedură contradictorie. Este încălcat dreptul la un proces echitabil şi din perspectiva lipsei de oralitate a procedurii camerei preliminare. Chiar dacă administrarea probelor se face ulterior în faza de judecată într-o procedură orală, aceasta nu este în măsură să acopere inechitatea procedurii.
8. Reglementarea procedurii camerei preliminare nu respectă nici principiul administrării echitabile a probelor. Neconstituţionalitatea acestei reglementări este dată şi de faptul că nu se pot administra probe în faza procedurii camerei preliminare, pentru dovedirea nelegalităţii probelor administrate în faza de urmărire penală. Altfel spus, inculpatul se află într-o imposibilitate obiectivă de a contesta în mod real legalitatea unor probe, atunci când pentru dovedirea nelegalităţii se impune administrarea unor alte probe.
9. Totodată, potrivit art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare, când constată nulitatea unor acte de urmărire penală sau exclude una ori mai multe probe, încheierea se comunică doar parchetului în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare, iar potrivit alin. (3), procurorul are posibilitatea de a remedia neregularităţile actului de sesizare fără ca modul în care această remediere are loc să fie cunoscută de inculpat. Dacă parchetul remediază doar în aparenţă aceste neregularităţi, inculpatul se află în imposibilitatea obiectivă de a le contesta.
10. În susţinerea celor prezentate face referire la hotărârile din 18 ianuarie 2005, 8 februarie 2005, 15 februarie 2005, 19 mai 2005, 28 iunie 2005, 20 decembrie 2005, pronunţate în următoarele cauze împotriva Franţei: Sibaud, Lacas, Pause, Duigou, Bach, Marion, precum şi la hotărârile din 7 februarie 2006, 28 februarie 2006, 11 aprilie 2006, 19 septembrie 2006 şi 19 octombrie 2006, pronunţate în următoarele cauze împotriva Turciei: Halis Dogan, Tosun, Şahin Cagdaş, Kabasakal şi Atar şi Sagir.
11. Autorul mai arată că prevederile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală reglementează în mod similar calea de atac a contestaţiei astfel încât, pentru argumentele anterior menţionate, trebuie constatată şi neconstituţionalitatea acestora.
12. Tribunalul Braşov - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată din perspectiva faptului că partea civilă şi partea responsabilă civilmente, care au un interes similar cu cel al inculpatului în rezolvarea problemelor competenţei, a verificării legalităţii probelor şi a legalităţii actelor de urmărire penală, nu au nicio participare în procedura camerei preliminare, ceea ce aduce atingere dreptului acestora la apărare şi la un proces echitabil. De asemenea, procedura de cameră preliminară este o procedură necontradictorie, ceea ce aduce atingere drepturilor constituţionale anterior menţionate. Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil, principiul administrării echitabile a probelor şi principiul egalităţii de arme sunt respectate din perspectiva drepturilor pe care le are inculpatul. Principiul oralităţii este respectat, acesta nefiind un drept absolut, statele având posibilitatea limitării sale, potrivit marjei sale de apreciere stabilită în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
14. Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate sunt constituţionale. Prin conţinutul dispoziţiilor care reglementează procedura în camera preliminară şi prin soluţiile care pot fi dispuse sunt prevăzute criteriile în baza cărora se stabileşte dacă procedura în cursul urmăririi penale a avut un caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond. Astfel, prin procedura camerei preliminare se produce un efect direct, pozitiv asupra celerităţii soluţionării unei cauze penale şi se înlătură o lacună a vechilor dispoziţii procesual penale, în care examinarea legalităţii rechizitoriului şi a probelor administrate în cursul urmăririi penale împiedicau pe durată nedeterminată începerea cercetării judecătoreşti. Nu se aduce atingere dreptului la apărare şi accesului liber la justiţie de vreme ce se pot formula în scris apărări şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, procurorul şi inculpatul putând face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.
15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut de instanţa de judecată prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 şi art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală. În realitate, Curtea reţine că autorul excepţiei formulează critici cu privire la dispoziţiile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 alin. (1) [indicat din greşeală ca fiind art. 346 alin. (i)] şi art. 347 alin. (3) raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările aduse prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, care au următorul conţinut:
- Art. 344 alin. (4): "La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) şi (3), judecătorul de cameră preliminară comunică cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului, care poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare.";
- Art. 345: "(1) Dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori a ridicat din oficiu excepţii, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art. 344 alin. (4).
(2) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare, în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul.
(3) În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.";
- Art. 346 alin. (1): "Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului. Încheierea se comunică de îndată procurorului şi inculpatului.";
- Art. 347 alin. (3): "Dispoziţiile art. 343-346 se aplică în mod corespunzător."
18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil şi ale art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare. De asemenea se invocă încălcarea prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", este neconstituţională şi că dispoziţiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din acelaşi cod sunt neconstituţionale. De asemenea, prin aceeaşi decizie, a constatat că dispoziţiile art. 345 alin. (2) şi (3) şi art. 347 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
20. Întrucât autorul excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate cu privire la art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, la art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, la soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", şi la dispoziţiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din acelaşi cod sub aspectul soluţiei legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", precum şi faptul că decizia menţionată a fost pronunţată şi publicată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale, Curtea constată, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.
21. Curtea observă că, urmare a constatării neconstituţionalităţii soluţiei legislative cuprinse în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", încheierea la care face referire acest articol va fi pronunţată de către judecător în urma unei proceduri contradictorii şi orale la care procurorul va participa, iar inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente vor putea participa, obligatorie fiind citarea acestora. În aceste circumstanţe, faptul că încheierea se comunică potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală parchetului, iar procurorul are obligaţia, în termen de 5 zile să remedieze neregularităţile actului de sesizare şi să comunice judecătorului dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare şi nici celui la un proces echitabil, întrucât, aşa cum a reţinut Curtea, "este firesc ca încheierea prin care se constată neregularităţi ale actului de sesizare, prin care s-au sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din urmă putând fi în măsură să remedieze aceste neajunsuri", astfel cum s-a reţinut în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 64.
22. Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia procurorul are posibilitatea de a remedia neregularităţile actului de sesizare fără ca modul în care această remediere are loc să fie adusă la cunoştinţa inculpatului pentru ca acesta să o poată contesta, deoarece şi soluţia legislativă cuprinsă în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată "fără participarea procurorului şi a inculpatului", a fost constatată neconstituţională. Încheierea la care face referire art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală va fi pronunţată de către judecător, similar celei de la art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, în urma unei proceduri contradictorii şi orale la care procurorul va participa, iar inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente vor putea participa, obligatorie fiind citarea acestora.
23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Fori Sandor în Dosarul nr. 2.952/62/2014 al Tribunalului Braşov - Judecătorul de cameră preliminară.
2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, sub aspectul soluţiei legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe.
3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe şi constată că prevederile art. 345 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Judecătorul de cameră preliminară şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
