Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 442 din 15 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 21 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia", excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Trust President" - S.R.L. în Dosarul nr. 9.187/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Având în vedere <>Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 , prin care Curtea Constituţionalã a constatat cã dispoziţiile <>art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 sunt neconstituţionale, acesta pune concluzii de respingere ca devenitã inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la aceste texte de lege, respectiv de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din aceeaşi lege, astfel cum a constatat Curtea prin decizia menţionatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 9.187/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia". Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Trust President" - S.R.L. într-o cauzã privind soluţionarea unui apel formulat într-o acţiune având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã legea criticatã dispune trecerea din proprietatea privatã a statului în proprietatea publicã a unitãţilor administrativ-teritoriale a unor bunuri imobile şi mobile fãrã ca acestea sã fie declarate ca fiind bunuri de uz sau de interes public local, încãlcând astfel dispoziţiile <>art. 136 alin. (2) din Constituţie şi prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. De altfel, acest din urmã act normativ - legea organicã în materia proprietãţii publice "nu prevede nicio modalitate de trecere a unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al unitãţii administrativteritoriale", ceea ce prevede, în schimb, <>Legea nr. 303/2008 .
Totodatã, "nu existã şi nu poate exista potrivit Constituţiei şi <>Legii nr. 213/1998 un domeniu public sau privat al autoritãţii administrativ teritoriale", astfel cum prevede "<>art. II pct. 9 din Legea nr. 303/2008 ", şi nici subiectul de drept public determinat de "sectoarele municipiului Bucureşti", deoarece unitãţile administrativ-teritoriale, menţionate în art. 136 alin. (2) din Constituţie, reprezintã, potrivit art. 21 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, "comuna, oraşul şi judeţul".
Autorul excepţiei mai susţine cã dispoziţiile art. II pct. 5 din legea atacatã încalcã principiul autonomiei locale, statuat de art. 120 alin. (1) din Constituţie, deoarece "consiliul local al unitãţii administrativ-teritoriale beneficiare este obligat sã îşi însuşeascã, prin hotãrâre, preluarea unui bun, în proprietate publicã, doar pe baza voinţei primarului şi a reprezentantului Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România-Film", exprimatã prin intermediul unui simplu protocol".
Textele de lege criticate contravin şi principiului statuat de art. 136 alin. (4) din Constituţie, potrivit cãruia "Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile". Astfel, cu toate cã prin art. II pct. 1 din legea examinatã sãlile şi grãdinile de spectacol cinematografic sunt trecute din domeniul privat al statului în domeniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale, iar prin pct. 9 al aceluiaşi articol se interzice autoritãţilor administraţiei publice locale trecerea imobilelor preluate în temeiul acestor prevederi legale din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autoritãţi, totuşi, la pct. 11 se dispune cã autoritãţile administraţiei publice locale pot iniţia procedura de privatizare în favoarea titularului contractului de închiriere a respectivului imobil. Cu privire la bunurile mobile rezultate prin investiţiile contractantului, se aratã cã, "deşi pct. 1 al <>art. II din Legea nr. 303/2008 dispune cã bunurile mobile trec în domeniul public, la pct. 2 al aceluiaşi articol se aratã cã aceste bunuri trec, în acelaşi timp, şi în proprietatea privatã a unitãţilor administrativteritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora". Se realizeazã astfel o naţionalizare, un transfer silit de proprietate care opereazã din patrimoniul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», ceea ce reprezintã o încãlcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie.
Se mai aratã cã <>Legea nr. 303/2008 a fost adoptatã cu încãlcarea art. 76 alin. (1) din Constituţie, deoarece prevederile <>art. II din Legea nr. 303/2008 au fost introduse şi adoptate în Camera Deputaţilor, dupã ce legea fusese dezbãtutã şi adoptatã în Senat ca primã Camerã sesizatã, iar la adoptarea legii nu a fost întrunit cvorumul necesar, respectiv votul majoritãţii fiecãrei Camere, ci votul majoritãţii membrilor prezenţi, necesar adoptãrii legilor ordinare.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã doar în ceea ce priveşte dispoziţiile "<>art. II pct. 11 din Legea nr. 303/2008 ", care încalcã art. 136 alin. (4) din Constituţie, deoarece prevãd posibilitatea ca autoritãţile locale sã iniţieze procedura de privatizare asupra unor bunuri ce aparţin domeniului public al unitãţilor administrativ-teritoriale, şi, deci, sunt inalienabile.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã doar în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 303/2008 , întrucât contravin prevederilor art. 44 alin. (1) şi ale art. 136 alin. (4) din Constituţie, aducând atingere principiului protecţiei proprietãţii private şi principiului inalienabilitãţii bunurilor ce constituie obiect al proprietãţii publice. Totodatã, considerã cã prevederile art. II pct. 1, 5 şi 9 din aceeaşi lege sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile <>art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006. Aceste texte au fost modificate şi completate prin <>art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, astfel cum dispoziţiile art. II pct. 1 din aceastã ordonanţã au fost, la rândul lor, modificate şi completate prin articolul unic pct. 8 din <>Legea nr. 303/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
"Art. II. - 1. La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sãlile şi grãdinile de spectacol cinematografic, prevãzute în anexa nr. 1 la <>Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 328/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România-Film", împreunã cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orãşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz, şi în administrarea consiliilor locale respective.
2. Bunurile mobile aflate în inventarul sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora.
(...)
5. Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unitãţii administrativteritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de cãtre conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de cãtre consiliile locale respective prin hotãrâre.
(...)
9. Prin derogare de la dispoziţiile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se interzice autoritãţilor administraţiei publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autoritãţi administrativ-teritoriale.
(...)
11. În cazul sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic care la data preluãrii fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzãrii de film cinematografic, autoritãţile administraţiei publice locale pot iniţia procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispoziţiilor <>Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţãrii şi dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dacã difuzarea de film cinematografic s-a fãcut constant şi au fost respectate toate clauzele contractuale.
12. În termen de maximum 30 de zile de la preluarea sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot sã notifice intenţia de cumpãrare consiliului local al autoritãţii administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacrã principiul supremaţiei Constituţiei şi al obligativitãţii respectãrii sale şi a legilor, art. 44 alin. (1) referitor la principiul garantãrii dreptului de proprietate privatã, art. 73 alin. (3) lit. m) conform cãrora regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii se reglementeazã prin lege organicã, art. 76 alin. (1) care prevãd cã "Legile organice se adoptã cu votul majoritãţii membrilor fiecãrei Camere", art. 120 alin. (1) referitor la principiul autonomiei locale şi ale art. 136 - "Proprietatea".
Analizând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 , prin care s-a constatat, pe de o parte, cã dispoziţiile <>art. II pct. 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 , astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din <>Legea nr. 303/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi dispoziţiile art. II pct. 2, în mãsura în care se referã la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sãlilor şi al grãdinilor de spectacol cinematografic, sunt neconstituţionale. Totodatã, cu acelaşi prilej Curtea a respins, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din aceeaşi lege.
În decizia sus-menţionatã, Curtea a constatat, în esenţã, urmãtoarele:
- Cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecã, referitoare la încãlcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. m), art. 76 alin. (1), respectiv ale art. 61 alin. (2) din Legea fundamentalã, Curtea a conchis, din examinarea procesului legislativ de adoptare a <>Legii nr. 303/2008 , cã acestea au fost respectate, în sensul cã votul final, acordat în Camera Deputaţilor în calitate de Camerã decizionalã, a întrunit majoritatea necesarã pentru adoptarea legilor organice.
Totodatã, a arãtat, în cadrul aceleiaşi analize, cã Senatul, în calitate de primã Camerã sesizatã, şi-a exprimat votul, în sensul respingerii proiectului de lege, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Camerã decizionalã, l-a adoptat, cu unele amendamente care aparţin, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, competenţei sale sub aspectul votului definitiv, astfel cã nu se poate reţine încãlcarea principiului bicameralismului.
- În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecã, raportate la prevederile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 44, art. 120 alin. (1) şi ale art. 136 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauzã, Curtea a constatat cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã numai în privinţa dispoziţiilor <>art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 , în sensul cã aceste texte contravin prevederilor art. 44, respectiv art. 136 alin. (4) din Constituţie. Astfel, a statuat cã dispoziţiile art. II pct. 2, potrivit cãrora "Bunurile mobile aflate în inventarul sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora" sunt neconstituţionale în mãsura în care se referã la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sãlilor şi al grãdinilor de spectacol cinematografic. Curtea a mai constat cã dispoziţiile <>art. II pct. 11 din Legea nr. 328/2006 , reglementând posibilitatea ca, prin procedura de privatizare, bunuri ce au intrat în proprietatea publicã a unitãţilor administrativ-teritoriale sã poatã fi înstrãinate cãtre terţi, prin vânzare-cumpãrare, încalcã flagrant principiul inalienabilitãţii, consacrat de art. 136 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile art. II pct. 12 din aceeaşi lege au fost constatate ca fiind neconstituţionale în baza <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , în sensul cã acestea nu se pot disocia de cele ale art. II pct. 11.
- În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. II pct. 1, 5 şi 9 din Legea nr. 328/2006 , Curtea a constatat cã acestea nu contravin prevederilor art. 44 alin. (1), (2) şi (3), art. 120 alin. (1) şi nici celor ale art. 136 din Constituţie. Acestea reglementeazã modalitatea practicã prin care unitatea administrativ-teritorialã preia în proprietate publicã şi spre administrare bunurile mobile şi imobile prevãzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat şi interzic totodatã autoritãţilor administraţiei publice locale trecerea respectivelor bunuri imobile din domeniul public în domeniul lor privat, ceea ce nu poate reprezenta o încãlcare a principiului protecţiei proprietãţii private, a principiului autonomiei locale sau a principiului inalienabilitãţii proprietãţii publice.
Curtea constatã cã, la momentul pronunţãrii prezentei decizii, <>Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 nu fusese încã publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, "Deciziile Curţii Constituţionale se publicã în Monitorul Oficial al României. De la data publicãrii, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.", iar în cauzã sunt aplicabile dispoziţiile <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevãd cã "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale". Sub acest aspect, împrejurarea cã decizia anterioarã nu a fost încã publicatã pânã la momentul pronunţãrii prezentei decizii nu are relevanţã faţã de Curte, soluţia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 fiindu-i opozabilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din <>Legea nr. 303/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Trust President" S.R.L. în Dosarul nr. 9.187/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
2. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din aceeaşi lege, invocatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecatã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
