Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 441 din 20 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 5 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 29 din 14 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Fundaţia pentru Meşteşuguri în Dosarul nr. 53 PJ/2003 al Judecãtoriei Sectorului 6 - municipiul Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, Fundaţia pentru Meşteşuguri, prin consilier juridic Ionicã Pârvu, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens se aratã cã prevederile supuse controlului de constituţionalitate afecteazã exercitarea dreptului constituţional la liberã asociere şi creeazã discriminare negativã în ceea ce priveşte exercitarea acestui drept prin înfiinţarea unei persoane juridice fãrã scop patrimonial, alta decât partidul sau sindicatul. Condiţionarea dobândirii personalitãţii juridice de cãtre fundaţie de existenţa avizului ministerului sau al organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrui competenţã aceasta îşi desfãşoarã activitatea este o cerinţã suplimentarã administrativã, care excede controlului de legalitate cãruia i se supun, de regulã, persoanele juridice fãrã scop lucrativ. Se considerã cã se încalcã astfel, în ordinea invocãrii lor, art. 37, art. 20 raportat la art. 16 alin. (1) şi (2), toate din Constituţie, precum şi art. 20 alin. (1) din Declaraţia Universalã a drepturilor Omului, art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 22 alin. (1) şi (2) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Autorul excepţiei invocã, de asemenea, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul cãreia, în legislaţia naţionalã referitoare la drepturile omului şi libertãţile fundamentale, statele nu trebuie sã aplice "reguli diferite aceluiaşi drept fundamental, indiferent de forma concretã de exercitare a acestui drept".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ridicate, întrucât considerã cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi la dreptul la liberã asociere. Mai aratã cã cerinţa obţinerii avizului ministerului sau organului de specialitate pentru dobândirea personalitãţii juridice de cãtre fundaţie are doar un caracter consultativ şi este ulterioarã constituirii acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 53 PJ/2003, Judecãtoria Sectorului 6 - municipiul Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Excepţia a fost ridicatã de Fundaţia pentru Meşteşuguri într-o cauzã civilã, având ca obiect modificarea actelor constitutive.
În motivarea excepţiei, aşa cum se menţioneazã în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, se susţine cã dispoziţiile <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, încalcã prevederile referitoare la dreptul la liberã asociere cuprinse în art. 37 alin. (1) din Constituţie, fãrã a argumenta însã în ce constã aceastã încãlcare. În faţa Curţii Constituţionale, în cadrul dezbaterilor din şedinţa publicã din data de 20 noiembrie 2003, autorul excepţiei a invocat şi încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 şi ale art. 16 alin. (1), precum şi ale art. 20 alin. (1) din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, ale art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 22 alin. (1) şi (2) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. În esenţã, încãlcarea acestor dispoziţii constituţionale şi convenţionale constã în aceea cã cerinţa avizului ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrei competenţã îşi desfãşoarã activitatea asociaţia sau fundaţia, impusã pentru dobândirea personalitãţii juridice, poate împiedica exercitarea dreptului fundamental la asociere, în eventualitatea emiterii unui aviz negativ de cãtre autoritatea administrativã menţionatã.
Judecãtoria Sectorului 6 - municipiul Bucureşti apreciazã cã dispoziţiile de lege invocate ca fiind neconstituţionale nu înfrâng dreptul la liberã asociere prevãzut de art. 37 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, se aratã: textele de lege criticate "impun persoanei juridice condiţia preliminarã şi formalã a obţinerii avizãrii administrative corespunzãtoare domeniului de activitate al acestora", prin aceasta respectându-se condiţiile legale cu privire la activitãţi de interes general sau comunitar şi nepatrimonial; avizele "emise în condiţiile art. I pct. 5 şi 6 din ordonanţa criticatã nu constrâng persoana juridicã nici în privinţa dreptului la liberã asociere, nici în privinţa determinãrii limitate a obiectului de activitate sau al altor modalitãţi de realizare propuse conform actelor lor constitutive"; simpla apreciere a acestor avize poate ridica cel mult problema oportunitãţii rolului organului administrativ competent a le elibera, ceea ce nu ridicã o problemã de constituţionalitate atâta vreme cât nu are ca efect suprimarea sau limitarea dreptului la liberã asociere.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 , în raport cu art. 37 din Constituţie, este neîntemeiatã. Prin dispoziţiile de lege criticate s-a introdus, printre documentele care trebuie sã însoţeascã cererea de înscriere a unei asociaţii sau fundaţii, şi avizul ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrui competenţã îşi va desfãşura activitatea asociaţia sau fundaţia dupã dobândirea personalitãţii juridice. Acest document nu reprezintã un aviz consultativ solicitat în vederea soluţionãrii cererii de acordare a personalitãţii juridice. Mai mult, "prin reintroducerea avizului ministerului în a cãrui sferã de competenţã îşi va desfãşura activitatea asociaţia sau fundaţia, s-a considerat cã verificarea conformitãţii statutului asociaţiilor sau fundaţiilor cu legea, ordinea publicã şi bunele moravuri, este o garanţie cã aceasta se desfãşoarã cu respectarea Constituţiei şi a legilor şi, în consecinţã, nu reprezintã o îngrãdire a dreptului la liberã asociere."
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 privind modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, nu sunt în contradicţie cu prevederile art. 37 din Constituţie, întrucât avizele emise de ministerele sau organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, în subordinea cãrora îşi desfãşoarã activitatea asociaţiile sau fundaţiile, sunt doar o condiţie pentru dobândirea personalitãţii juridice a asociaţiei sau fundaţiei, ulterior constituirii acestora, motiv pentru care dreptul la asociere nu este în nici un fel încãlcat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat, pânã la data întocmirii raportului, punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, care au urmãtorul conţinut:
- Art. I pct. 5: "La articolul 7 alineatul (2), dupã litera c) se introduce o nouã literã, litera d), cu urmãtorul cuprins:
d) avizul ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrui sferã de competenţã îşi desfãşoarã activitatea."
- Art. I pct. 6: "La articolul 17 alineatul (2), dupã litera c) se introduce o nouã literã, litera d), cu urmãtorul cuprins:
d) avizul ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrui sferã de competenţã îşi desfãşoarã activitatea."
În opinia autorului excepţiei aceste dispoziţii contravin prevederilor art. 20, art. 16 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) din Constituţie. La data pronunţãrii prezentei decizii, potrivit <>Legii de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, art. 37 alin. (1) şi art. 20 alin. (2) au fost modificate, iar potrivit Constituţiei României, republicatã, cu reactualizarea denumirilor şi o nouã numerotare a textelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 37 alin. (1) a devenit art. 40 alin. (1). Textele din Constituţie menţionate au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile."
- Art. 40 alin. (1): "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
<>Art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii prevede cã asociaţia se poate înscrie în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecãtoriei în a cãrei circumscripţie teritorialã urmeazã sã-şi aibã sediul, iar art. 17 din aceeaşi ordonanţã stabileşte cã fundaţia dobândeşte personalitate juridicã prin înscrierea sa în acest registru. Cererile de înscriere sunt însoţite, potrivit alin. (2) lit. d) al art. 7 şi alin. (2) lit. d) al art. 17 din ordonanţã, astfel cum au fost introduse prin <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 , şi de "avizul ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrui sferã de competenţã îşi desfãşoarã activitatea." Aceastã cerinţã privind obţinerea avizului ministerului sau organului administrativ de specialitate este consideratã, în esenţã, de cãtre autorul excepţiei, ca fiind "o discriminare negativã faţã de exercitarea aceluiaşi drept dar prin formele asociative reglementate de <>Legea partidelor politice nr. 14/2003 sau <>Legea sindicatelor nr. 54/2003 ", iar "exercitarea dreptului la asociere prin înfiinţarea unei persoane juridice fãrã scop patrimonial, alta decât partidul sau sindicatul, este supus controlului unei autoritãţi administrative, care, în lipsa altor dispoziţii legale, este liberã sã stabileascã motivele unui eventual refuz negativ."
Analizând conţinutul textelor de lege ce fac obiectul excepţiei şi criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constatã cã cerinţa obţinerii avizului ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cãrui competenţã îşi va desfãşura activitatea asociaţia sau fundaţia este ulterioarã constituirii acestora. Avizul menţionat este unul dintre documentele care însoţesc cererile acestora de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în scopul dobândirii personalitãţii juridice. Aşa fiind, nu se poate reţine cã prin aceastã reglementare se încalcã dreptul constituţional la asociere, prevãzut la art. 37 din Constituţie, şi nici dispoziţiile din actele normative convenţionale şi internaţionale invocate, cu care textul din Legea fundamentalã este în concordanţã.
Tot astfel Curtea constatã cã avizul ministerului sau organului administrativ de specialitate nu reprezintã o autorizaţie administrativã prealabilã, ci un aviz consultativ a cãrui emitere nu poate fi refuzatã, pe care instanţa competentã îl apreciazã alãturi de alte documente considerate relevante în vederea soluţionãrii cererii de obţinere a personalitãţii juridice de cãtre asociaţie sau fundaţie şi de al cãrui conţinut instanţa de judecatã nu este ţinutã.
Rezultã cã prevederile <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 sunt în concordanţã cu textele din Constituţie menţionate ca fiind încãlcate, iar susţinerile de neconstituţionalitate invocate sunt neîntemeiate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã.
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Fundaţia pentru Meşteşuguri în Dosarul nr. 53 PJ/2003 al Judecãtoriei Sectorului 6 - municipiul Bucureşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 noiembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
