Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 44 din 24 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1), (2) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 178 din 24 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Maria Dorha în Dosarul nr. 1.061/COM/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã la dosarul cauzei pãrţile Alexandru-Emeric Korom şi Maria Korom au depus un înscris reprezentând Rezoluţia datã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Braşov, pentru a sublinia netemeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 septembrie 2005, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Maria Dorha într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cereri de suspendare a efectelor unei autorizaţii de construire.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considerã cã textul de lege criticat, care conferã terţilor posibilitatea sã solicite suspendarea efectelor unei autorizaţii de construire, încalcã dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind dreptul de proprietate privatã, respectiv a atributelor acestui drept: folosinţa şi dispoziţia materialã.
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât, "prin aplicarea articolelor de lege contestate, se urmãreşte respectarea legalitãţii în emiterea actelor respective, ceea ce reprezintã, de fapt, garantarea dreptului de proprietate al tuturor pãrţilor".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens apreciazã, în esenţã, cã "necesitatea respectãrii legalitãţii prin instaurarea unui control judiciar al actelor administrative ar rãmâne fãrã efect dacã nu ar fi posibilã, în cazuri limitate şi expres prevãzute de lege, posibilitatea suspendãrii acestora".
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate "nu conţin norme contrare prevederilor constituţionale privind dreptul de proprietate, ale cãrui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege."
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 14 din Legea nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. În realitate, aşa cum rezultã din motivarea excepţiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile <>art. 14 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 554/2004 .
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 14: "(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o datã cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autoritãţii publice care a emis actul, persoana vãtãmatã poate sã cearã instanţei competente sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pânã la pronunţarea instanţei de fond.
(2) Instanţa va rezolva cererea de suspendare, de urgenţã, cu citarea pãrţilor. [...]
(4) Încheierea sau, dupã caz, sentinţa prin care se pronunţã suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare."
În susţinerea excepţiei autorul acesteia invocã încãlcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privatã. Din motivarea excepţiei rezultã însã cã în realitate autorul excepţiei are în vedere doar prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi ale alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private în mod egal de lege, indiferent de titular.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Suspendarea prin hotãrâre judecãtoreascã a executãrii actului administrativ, reglementatã prin textul de lege criticat, reprezintã o excepţie de la regula executãrii din oficiu a actului administrativ.
În acest sens, legea revede întrunirea a trei condiţii pentru ca instanţa sã poatã suspenda executarea actului: existenţa cazului bine justificat, prevenirea unei pagube iminente şi dovada cã persoana vãtãmatã a formulat recursul prealabil (graţios) la autoritatea emitentã a actului respectiv.
Curtea constatã cã nu se poate reţine încãlcarea art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã, deoarece posibilitatea suspendãrii executãrii actului administrativ, în speţã - autorizaţia de construire, ca de altfel şi necesitatea obţinerii acesteia, se încadreazã în sfera limitelor dreptului de proprietate, stabilite prin lege, conform art. 44 alin. (1) teza finalã din Constituţie.
Curtea observã, de asemenea, cã mãsura suspendãrii executãrii actului administrativ se dispune pânã la pronunţarea instanţei de fond, având aşadar o duratã limitatã în timp.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 alin. (1), (2) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Maria Dorha în Dosarul nr. 1.061/COM/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
