Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Bianca Drăghici - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Cristian-Silviu Pricop în Dosarul nr. 33/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.407D/2014. 2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, consilier juridic Vladimir Alexandru Ciobanu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine, în esenţă, că activitatea desfăşurată de Agenţia Naţională de Integritate se deosebeşte fundamental de activitatea jurisdicţională prin faptul că este lipsită de publicitate, contradictorialitate şi oralitate şi nu se pronunţă hotărâri judecătoreşti. Totodată, reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 33/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Cristian-Silviu Pricop într-o cauză privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate cu privire la starea sa de incompatibilitate pentru o anumită perioadă de timp. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Agenţia Naţională de Integritate, prin atribuţiile sale legale şi procedurile specifice, desfăşoară, în realitate, o activitate cu caracter jurisdicţional. Astfel, raportul de evaluare, întocmit în urma administrării de probe, expertize etc. în condiţii asemănătoare procedurii penale, reprezintă un adevărat rechizitoriu; ca şi modalitate de organizare a activităţii, funcţionează aceleaşi reguli specifice activităţii de administrare a justiţiei, cum ar fi modul de repartizare a cauzelor, cauzele de incompatibilitate, conflict de interese, recuzarea, abţinerea; funcţionarea pe baza aceloraşi principii - legalitatea, celeritatea, imparţialitatea, dreptul la apărare - specifice activităţii jurisdicţionale, mai puţin principiul contradictorialităţii; raportul de evaluare reprezintă actul de sesizare a organului de urmărire penală. Toate procedeele enumerate sunt specifice funcţiei de judecată, însă Agenţia Naţională pentru Integritate nu se numără printre instanţele judecătoreşti în accepţiunea art. 126 din Constituţie, iar inspectorii de integritate nu sunt magistraţi, ci funcţionari publici. În consecinţă, este încălcat şi principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece un organ administrativ, aflat sub controlul Parlamentului, desfăşoară atribuţii specifice unui organism jurisdicţional. Totodată, activităţile de cercetare şi de constatare, în temeiul cărora se emite raportul de evaluare sau sunt sesizate organele de urmărire penală (ori se dispune confiscarea averii), nu se pot încadra nici în modalităţile de exercitare a jurisdicţiilor speciale administrative, deoarece nu sunt facultative, aşa cum prevede art. 21 alin. (4) din Constituţie, ci obligatorii. 7. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Prin întocmirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională de Integritate nu desfăşoară o activitate de judecată, ci una administrativă, evaluarea unor fapte sau atribuirea de semnificaţii juridice unor situaţii neavând putere executorie. Aceste rapoarte pot fi contestate la instanţa de judecată, care va dispune irevocabil cu privire la cele constatate în raport. 8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, potrivit cărora: "Activitatea de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) se desfăşoară în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, înfiinţată prin Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, denumită în continuare Agenţia. Pentru preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei, precum şi pentru personalul acesteia, activitatea de evaluare a averii, a intereselor şi a incompatibilităţilor se desfăşoară în cadrul Consiliului Naţional de Integritate." 12. Autorul apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) - Statul român, art. 15 alin. (2) - Universalitatea, art. 21 alin. (4) - Accesul liber la justiţie, art. 116 alin. (2) - Structura şi art. 126 alin. (1) - Instanţele judecătoreşti. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în raport cu critici asemănătoare celor formulate în cauza de faţă, iar prin Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, Decizia nr. 1.042 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013, şi Decizia nr. 207 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 18 iunie 2013, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Constituţiei. 14. Astfel, prin Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, precitată, Curtea, analizând susţineri referitoare la pretinsul caracter jurisdicţional al activităţii desfăşurate de Agenţia Naţională de Integritate, a reţinut că aceasta desfăşoară doar o activitate de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfăşura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, referitoare la dispoziţiile Legii nr. 144/2007. 15. De asemenea, Curtea a mai reţinut că funcţia jurisdicţională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicţie de a spune dreptul, de a soluţiona printr-o hotărâre învestită cu puterea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor drepturi subiective şi de a dispune, în condiţiile legii, măsuri restrictive. Această funcţie se circumscrie activităţii jurisdicţionale propriu-zise, care se exercită numai la cerere în cadrul unei proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate şi oralitate. Prin urmare, având în vedere aceste elemente, Curtea a constatat că Agenţia Naţională de Integritate nu desfăşoară o activitate de jurisdicţie, ci una administrativă, deoarece se realizează şi din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate şi contradictorialitate şi deoarece în competenţa sa nu intră soluţionarea unor cazuri litigioase şi nici sancţionarea încălcărilor de lege. Totodată, Agenţia Naţională de Integritate nu pronunţă hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeşte rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situaţii cu semnificaţie juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanţelor de judecată sau, după caz, a altor autorităţi şi instituţii competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. În plus, în condiţiile legii, raportul inspectorului de integritate poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ. În acest sens este Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012, sau Decizia nr. 604 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2015, paragraful 18. 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian-Silviu Pricop în Dosarul nr. 33/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 iunie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
