Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 437 din 15 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2009 privind infiintarea Agentiei Romane pentru Dezvoltarea Durabila a Zonelor Industriale - ARDDZI
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 27 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale - ARDDZI, excepţie ridicatã de Nicolae Vasile Orovnicean, Maria Iosana Iftode, Marcela Bãlan, Stelian Daniel Mîrza, Dumitru Ciocan, Florea Creangã, Virginia Bucur şi Mihai Niţu în Dosarul nr. 5.021/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã Curtea asupra faptului cã partea Agenţia Românã pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale a transmis la dosar o cerere de amânare a judecãrii cauzei în vederea pregãtirii şi formulãrii apãrãrii.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã în cauzã nu se impune acordarea unui nou termen de judecatã, deoarece partea a avut la dispoziţie suficient timp pentru pregãtirea apãrãrii.
Deliberând asupra cererii formulate, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedurã civilã, Curtea respinge cererea.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Se aratã cã motivele ce justificã urgenţa reglementãrii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 sunt prezentate în preambulul acesteia, astfel cã nu pot fi reţinute criticile autorului excepţiei cu privire la încãlcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie. Totodatã, art. 1 alin. (7) din ordonanţã conţine norme referitoare la preluarea personalului ce ocupã funcţiile desfiinţate, iar principiul stabilitãţii, invocat de autorii excepţiei, poate fi pus în discuţie numai în faţa instanţei judecãtoreşti, nu şi a Curţii Constituţionale. În plus, se mai aratã cã actul normativ criticat a fost aprobat prin lege, astfel cã a devenit un act al Parlamentului, fiind acoperite viciile de neconstituţionalitate ale ordonanţei, potrivit <>Deciziei nr. 21/2010 a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.021/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale - ARDDZI.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Nicolae Vasile Orovnicean, Maria Iosana Iftode, Marcela Bãlan, Stelian Daniel Mîrza, Dumitru Ciocan, Florea Creangã, Virginia Bucur şi Mihai Niţu într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã adoptarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 a avut loc pe fondul unei situaţii normale de stabilitate, fãrã sã existe, aşadar, pretinsa situaţie extraordinarã descrisã în preambulul sãu şi cerutã de art. 115 alin. (4) din Constituţie. "Situaţia precarã a peste 368 de unitãţi administrativ-teritoriale cu caracter monoindustrial", de care se vorbeşte în preambul, a fãcut obiectul unor acorduri şi reglementãri încã din anul 2005 (<>Legea nr. 167/2005 ), astfel cã aceste comunitãţi beneficiau deja de asistenţã. În plus, o situaţie economicã şi socialã precarã se înregistreazã şi în afara celor 368 de unitãţi administrativ-teritoriale, care, astfel, apar ca fiind discriminate pozitiv prin raportare la celelalte unitãţi din ţarã. Expunerea de motive cuprinsã în ordonanţa atacatã nu are la bazã un studiu sau o analizã a situaţiei din teren sau privind activitatea ANDZM (Agenţia Naţionalã pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere), iar ordonanţa nu a fost adoptatã într-o şedinţã de Guvern, neregãsindu-se pe nicio ordine de zi şi nici în vreun alt document ulterior adoptãrii.
Sindicatul Liber al Funcţionarilor Publici din ANDZM nu a fost consultat în legãturã cu adoptarea acestei ordonanţe, fiind încãlcat dreptul acestuia, conferit de art. 9 din Constituţie, de a apãra drepturile şi interesele membrilor sãi. Mai mult, contrar art. 102 alin. (2) din Legea fundamentalã, nu a fost consultat niciun organism social.
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 contravine şi art. 41 alin. (1) din Constituţie şi art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, deoarece anuleazã dreptul la muncã al angajaţilor ce ocupau funcţiile astfel desfiinţate, şi nici nu reglementeazã vreo mãsurã tranzitorie cu privire la aceastã categorie de funcţionari, aspect sesizat şi de Consiliul Legislativ.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã în preambulul actului normativ criticat sunt precizate motivele ce au determinat adoptarea sa în regim de urgenţã, însã doar Curtea Constituţionalã se poate pronunţa asupra temeiniciei acestora prin raportare la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentalã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã, în acest sens, cã dispoziţiile art. 9, art. 41 alin. (1) şi ale art. 102 din Constituţie, invocate, nu au incidenţã în cauzã, iar dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentalã sunt respectate, de vreme ce în preambulul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 este motivatã urgenţa reglementãrii ce justificã existenţa situaţiei extraordinare.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 sunt constituţionale, deoarece în preambulul acesteia sunt înfãţişate motivele ce justificã adoptarea sa în regim urgenţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale - ARDDZI, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 5 martie 2009, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 214/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009.
Textele din Constituţie pretins încãlcate sunt, în ordinea invocãrii lor, cele ale art. 115 alin. (4) privind condiţiile în care Guvernul poate adopta o ordonanţã de urgenţã, art. 41 alin. (1) prin care este interzisã îngrãdirea dreptului la muncã şi este garantatã alegerea liberã a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã, art. 9 - Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale şi ale art. 102 alin. (2) conform cãrora "În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul coopereazã cu organismele sociale interesate". De asemenea, sunt invocate prevederile art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, potrivit cãrora "Orice persoanã are dreptul la muncã şi dreptul de a exercita o ocupaţie aleasã sau acceptatã în mod liber".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia formuleazã, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, critici de neconstituţionalitate extrinsecã ce vizeazã procedura de adoptare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale - ARDDZI şi care vor fi analizate cu prioritate.
Astfel, se susţine cã actul normativ criticat nu a fost adoptat într-un context care sã justifice cu adevãrat recurgerea la instrumentul de legiferare al Guvernului, şi anume pe calea ordonanţei de urgenţã, deoarece nu rezolvã o situaţie extraordinarã, nou-ivitã, a cãrei reglementare nu putea fi amânatã.
Examinând conţinutul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 , Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta respectã cerinţele transpuse în art. 115 alin. (4) din Constituţie, referitoare la existenţa situaţiei extraordinare a cãrei reglementare nu poate fi amânatã şi la obligaţia motivãrii urgenţei în cuprinsul ei.
Potrivit preambulului sãu, la adoptarea ordonanţei de urgenţã s-au avut în vedere "prevederile programului de guvernare privind susţinerea dezvoltãrii durabile a regiunilor afectate de restructurarea industrialã, deblocarea şi absorbţia fondurilor alocate programelor din zonele de operare", "recomandãrile Bãncii Mondiale şi necesitatea recuperãrii întârzierilor în implementarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socio-economicã, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005", "situaţia economicã şi socialã precarã a peste 368 de unitãţi administrativ-teritoriale cu caracter monoindustrial, cu o populaţie de peste 2,6 milioane locuitori, ce au nevoie urgentã de asistenţã specificã acestor tipuri de comunitãţi pentru dezvoltare în procesul de regenerare economicã", precum şi necesitatea "eliminãrii discrepanţelor dintre aceste comunitãţi, pe de o parte, şi comunitãţi cu capacitate de dezvoltare şi atragere de fonduri pentru dezvoltare", împrejurãri ce se constituie în situaţii extraordinare ce justificã adoptarea în regim de urgenţã a actului normativ criticat.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea dreptului la muncã, reglementat de art. 41 alin. (1) din Constituţie şi de art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã. Dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 nu îngrãdesc exercitarea acestui drept şi nici alegerea liberã a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã. Mai mult, art. 1 alin. (7) din ordonanţa de urgenţã examinatã prevede cã "Personalul Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere - ANDZM va fi preluat, în condiţiile legii, în funcţiile contractuale corespunzãtoare, menţinându-şi drepturile salariale, de cãtre Agenţie".
Referitor la invocarea art. 9 şi a art. 102 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã acestea nu au relevanţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale - ARDDZI, excepţie ridicatã de Nicolae Vasile Orovnicean, Maria Iosana Iftode, Marcela Bãlan, Stelian Daniel Mîrza, Dumitru Ciocan, Florea Creangã, Virginia Bucur şi Mihai Niţu în Dosarul nr. 5.021/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
