Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 436 din 10 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) lit. f) si art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, ale art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, precum si ale art. 33 alin. (1), art. 99 alin. (1) si alin. (7) teza intai si art. 111 alin. (2) teza intai din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 31 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 24 alin. (1) lit. f) şi <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 33 alin. (1) şi <>art. 111 alin. (1) şi (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 ", excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Bistriţa-Nãsãud în Dosarul nr. 3.988/112/2006 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, astfel:
Dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului transpun în planul legii organice prevederile art. 123 alin. (5) din Constituţie, astfel cã nu se poate susţine neconstituţionalitatea acestora.
De asemenea, dispoziţiile <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt în deplinã concordanţã cu prevederile art. 122 alin. (2) din Constituţie. În plus, se apreciazã cã motivarea autorului excepţiei se fundamenteazã pe o ipotezã de naturã excepţionalã, urmãrindu-se, în concret, modificarea textului legal criticat. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Cât priveşte textele criticate din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , se aratã cã, urmare a republicãrii acesteia, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) urmeazã a fi respinsã ca devenitã inadmisibilã, întrucât conţinutul normativ al acestora nu a mai fost preluat, de principiu, în forma republicatã a legii, în sensul cã procedura de validare a mandatelor de consilier local sau judeţean aparţine, în prezent, instanţei judecãtoreşti. În legãturã cu susţinerile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (2) din lege faţã de prevederile art. 120-123 din Constituţie, se aratã cã acestea sunt neîntemeiate. În plus, criticile referitoare la dreptul discreţionar al prefectului de a interveni în organizarea şi funcţionarea consiliilor locale şi judeţean au rãmas, practic, fãrã obiect, deoarece aceastã soluţie legislativã nu se mai regãseşte în forma republicatã a <>Legii nr. 215/2001 , iar prevederile art. 55 şi ale art. 99 din aceasta, care preiau, parţial, conţinutul legislativ al fostului art. 111 alin. (1) şi (2), sunt în deplinã concordanţã cu principiile fundamentale ale administraţiei publice locale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 3.988/112/2006, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) lit. f) şi <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 33 alin. (1) şi <>art. 111 alin. (1) şi (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 . Excepţia a fost ridicatã de Consiliul Judeţean Bistriţa-Nãsãud într-o cauzã având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine urmãtoarele:
Dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului încalcã prevederile constituţionale ale art. 120 alin. (1), art. 122 şi ale art. 123 alin. (4) şi (5), texte cuprinse în cap. V, secţiunea a 2-a intitulatã "Administraţia publicã localã". Textele criticate instituie un drept discreţionar al prefectului de a promova acţiuni în contencios administrativ împotriva actelor administrative emise de autoritãţile administraţiei publice autonome locale, inclusiv cele judeţene, iar în lipsa precizãrii unui termen limitã pânã la care prefectul sã poatã promova astfel de acţiuni, sunt afectate atât stabilitatea raporturilor juridice nãscute în baza actelor susceptibile a fi atacate, cât şi principiul autonomiei locale şi al nesubordonãrii consiliilor judeţene faţã de prefect, consacrat prin textele constituţionale invocate.
În ceea ce priveşte prevederile <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, autorul excepţiei considerã cã acestea sunt neconstituţionale sub aspectul momentului şi al procedurii care duc la producerea de efecte juridice legate de constatarea încetãrii mandatului de consilier local sau judeţean înainte de termen, fiind contrare art. 120 alin. (1) şi art. 122 din Legea fundamentalã. Astfel, se aratã cã, în situaţia unor demisii multiple - cum este şi cazul în speţã -, exercitarea prerogativelor constituţionale ale consiliului judeţean este periclitatã, întrucât, pânã la prima şedinţã ordinarã, când consiliul local sau judeţean va lua act de situaţia intervenitã, acesta nu-şi va putea îndeplini atribuţiile. Se creeazã astfel o deturnare a sensului autonomiei locale, nesiguranţã şi incertitudine juridicã. În plus, dacã încetarea mandatului înainte de termen intervine chiar în timpul derulãrii unei şedinţe extraordinare a consiliului local sau judeţean, aceasta fiind validatã ulterior, în şedinţã ordinarã, are loc o încãlcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, care interzice retroactivitatea legii civile.
Dispoziţiile <>art. 33 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 contravin prevederilor art. 52 din Constituţie, deoarece extind în mod nejustificat sfera persoanelor care, potrivit textului constituţional invocat, pot avea calitatea de reclamant în cauzele de contencios administrativ. În opinia autorului excepţiei, pentru promovarea unei astfel de acţiuni nu este suficientã existenţa unui simplu "interes" al oricãrei persoane, ci se impune, în primul rând, existenţa unei vãtãmãri produse prin actul administrativ în cauzã, iar vãtãmarea sã vizeze drepturi subiective sau interese legitime, personale, directe şi actuale ale reclamantului.
Prevederile <>art. 111 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 încalcã normele constituţionale ale art. 120-123 referitoare la principiile autonomiei locale, al descentralizãrii şi al deconcentrãrii serviciilor publice. În esenţã, se susţine cã este neconstituţional ca, prin ordin al prefectului reprezentant al administraţiei statale -, sã se intervinã în organizarea şi funcţionarea consiliilor locale şi judeţene autoritãţi ale administraţiei publice locale autonome, alese în mod democratic -, inclusiv în ce priveşte exercitarea unor atribuţii legate de încetarea sau invalidarea mandatului de consilier local sau judeţean.
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã şi contencios administrativ, exprimându-şi opinia în conformitate cu prevederile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Textele legale criticate nu încalcã principiile reglementate prin art. 120-123 din Constituţie şi nici nu conferã un drept discreţionar prefectului, atât timp cât acesta trebuie sã respecte prevederile <>art. 11 din Legea nr. 554/2004 , iar acţiunile sale sunt supuse controlului judecãtoresc.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, aratã urmãtoarele:
Dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului reglementeazã posibilitatea prefectului de a ataca în contencios actele administrative ale autoritãţilor publice, considerate ilegale, ceea ce reprezintã consecinţa atribuţiei prevãzute de lege pentru prefect de a verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritãţile administraţiei publice locale şi judeţene, cu excepţia actelor de gestiune, atribuţie care, în lipsa dreptului la acţiune în contencios, ar fi lipsitã de finalitate. Aceste dispoziţii se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , care prevãd în mod clar termenul în care prefectul poate ataca în contencios administrativ actele emise de cãtre autoritãţile publice locale pe care le considerã nelegale. Ca atare, se apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 120 alin. (1), art. 122 şi ale art. 123 alin. (4) şi (5) din Constituţie, astfel cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 12 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se aratã cã acestea nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, care se referã la egalitatea în drepturi a cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, iar nu la egalitatea autoritãţilor, care pot avea numai acele atribuţii pe care legea le stabileşte, şi nu înfrâng nici principiile constituţionale ale descentralizãrii şi autonomiei locale. Totodatã, art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã, invocat în motivarea excepţiei, nu are, în opinia Guvernului, incidenţã în cauzã. Prin urmare, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 este neîntemeiatã.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 111 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , iniţial criticate, sunt în prezent abrogate, soluţiile legislative conţinute de acestea nefiind preluate în forma republicatã a legii. În consecinţã, se apreciazã cã aceastã excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilã, în conformitate cu <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 . În plus, menţioneazã cã, potrivit noilor reglementãri legale, instanţa de contencios administrativ este sesizatã cu privire la cazurile de dizolvare a consiliului judeţean şi se pronunţã cu privire la dizolvarea acestuia, iar prefectul nu mai are, aşadar, posibilitatea de a emite ordin de dizolvare a consiliului judeţean. Totodatã, în temeiul <>art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , hotãrârea de validare sau de invalidare poate fi şi în prezent atacatã în faţa instanţei de contencios administrativ şi de cãtre "cei interesaţi", ceea ce reprezintã însãşi expresia prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã se exercitã în condiţiile şi limitele stabilite prin lege organicã.
Avocatul Poporului apreciazã, mai întâi, cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 111 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 este inadmisibilã, întrucât, pe de o parte, <>art. 33 a fost abrogat prin Legea nr. 286/2006 , iar, pe de altã parte, soluţiile legislative pe care le conţinea art. 111 alin. (1) nu au fost preluate în actul normativ abrogator sau modificator. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 , precum şi ale <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 , apreciazã cã este neîntemeiatã, deoarece textele legale criticate nu contravin principiilor constituţionale ale descentralizãrii şi autonomiei locale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulat prin încheierea instanţei de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie:
Dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004, modificate prin art. I pct. 17, respectiv pct. 23 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 181/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 24 mai 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 24 alin. (1) lit. f): "(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: (...) f) verificã legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului."
- Art. 26: "În exercitarea atribuţiei cu privire la verificarea legalitãţii actelor administrative ale consiliului judeţean, ale preşedintelui consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel puţin 10 zile înaintea introducerii acţiunii în contenciosul administrativ, va solicita autoritãţilor care au emis actul, cu motivarea necesarã, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificãrii sau, dupã caz, a revocãrii acestuia."
Dispoziţiile <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
Art. 12: "(1) În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, dupã caz, adoptã în prima şedinţã ordinarã, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotãrâre prin care se ia act de situaţia apãrutã şi se declarã vacant locul consilierului în cauzã.
(2) Hotãrârea va avea la bazã, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative."
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 111 alin. (1) şi (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, au urmãtorul conţinut:
- Art. 33 alin. (1): "Hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţã, de la comunicare."
- Art. 111 alin. (1) şi (2): "(1) În cazul în care consiliul judeţean nu se întruneşte timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 şedinţe ordinare consecutive, nicio hotãrâre, precum şi în situaţia în care numãrul consilierilor se reduce sub douã treimi şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta se dizolvã de drept.
(2) Situaţiile prevãzute la alin. (1) se comunicã de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri."
Cu privire la dispoziţiile <>art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , este de observat cã acestea au fost abrogate expres prin prevederile <>art. I pct. 27 din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, fiind preluate cu un conţinut juridic total diferit în art. 30 alin. (4) din lege. Cât priveşte dispoziţiile art. 111 alin. (1), acestea au fost modificate prin <>art. I pct. 89 din Legea nr. 286/2006 , iar conţinutul lor de principiu se regãseşte la <>art. 99 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în urmãtoarea redactare: "(1) Consiliul judeţean se dizolvã de drept în condiţiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum judeţean."
Textul art. 55 alin. (1) la care se face trimitere are urmãtorul cuprins:
"(1) Consiliul local se dizolvã de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvã de drept:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de douã luni consecutiv;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotãrâre;
c) în situaţia în care numãrul consilierilor locali se reduce sub jumãtate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi."
Reglementãrile cuprinse iniţial în <>art. 111 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 , cu excepţia ultimei teze, nu se mai regãsesc în substanţa lor în forma modificatã şi republicatã a legii, care în art. 99 alin. (2) stabileşte o altã procedurã de constatare a dizolvãrii de drept a consiliului judeţean. Ultima tezã din art. 111 alin. (2), iniţial criticat, se regãseşte, ca şi conţinut juridic, în art. 99 alin. (7) teza întâi din lege în redactarea actualã, astfel: "(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de Guvern, la propunerea prefectului. (...)"
În motivarea excepţiei, autorul invocã prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), potrivit cãrora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 52 care garanteazã dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 120-123, care consacrã principiile de bazã ale administraţiei publice locale, respectiv principiile descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice, autoritãţile comunale şi orãşeneşti, consiliul judeţean şi prefectul.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului sunt criticate ca fiind contrare prevederilor art. 120 alin. (1), art. 122 şi art. 123 alin. (4) şi (5) din Constituţie, întrucât, potrivit acestor texte legale, prefectul beneficiazã de "un drept discreţionar" de a promova acţiuni în contencios administrativ împotriva actelor administrative emise de autoritãţile locale şi judeţene, fiind astfel afectate atât stabilitatea raporturilor juridice ce decurg în mod firesc din acestea, cât şi principiul autonomiei locale şi al nesubordonãrii consiliilor judeţene faţã de prefect.
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat cu privire la problema de esenţã criticatã şi în cazul de faţã, respectiv dreptul legal al prefectului de a ataca în instanţã actele administrative ale autoritãţilor locale. Astfel, prin <>Decizia nr. 314 din 14 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 2 august 2005, Curtea, pentru considerentele acolo reţinute, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 , constatând cã acestea nu contravin principiilor constituţionale invocate şi în prezenta cauzã.
Curtea constatã cã argumentele ce au stat la baza deciziei menţionate sunt valabile şi în cazul de faţã. Aşadar, dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi ale <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 nu pot fi contrare principiilor constituţionale care guverneazã administraţia publicã localã, ci reprezintã, dimpotrivã, o consacrare a acestora şi o garanţie a executãrii legilor. De altfel, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 1 alin. (3) din Legea nr. 340/2004 , principala atribuţie a prefectului ca reprezentant al Guvernului pe plan local este cea de garantare a respectãrii legii şi a ordinii publice la nivel local. Tocmai pentru îndeplinirea acestei atribuţii a fost necesarã instituirea posibilitãţii ca prefectul, cu cel puţin 10 zile înaintea sesizãrii instanţei de contencios administrativ cu examinarea unui act administrativ considerat nelegal, sã solicite, în prealabil şi motivat, autoritãţii administrative care a emis actul sã îl reanalizeze în vederea modificãrii sau revocãrii acestuia.
Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia <>Legea nr. 340/2004 nu prevede în mod expres un termen limitã pânã la care prefectul poate iniţia astfel de acţiuni, Curtea reţine cã nu este întemeiatã. Aceasta, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 26^1 alin. (6) din legea criticatã, "dispoziţiile prezentului articol referitoare la procedura de verificare a legalitãţii actelor administrative ale autoritãţilor administraţiei publice locale ori judeţene se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ". Ca atare, nu se poate pretinde o lipsã de reglementare care sã conducã, aşa cum susţine autorul excepţiei, la o destabilizare a raporturilor juridice din cadrul administraţiei publice locale.
II. Curtea reţine cã prevederile <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt criticate sub aspectul momentului şi al procedurii privind constatarea încetãrii mandatului de consilier local sau judeţean înainte de termen, autorul susţinând contradicţia textului legal faţã de art. 120 alin. (1) şi art. 122 din Constituţie.
Din analiza dispoziţiilor legale atacate rezultã însã cã acesta nu conţine norme de naturã a conduce la înfrângerea principiilor descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice. Potrivit art. 122 alin. (2) din Legea fundamentalã, "Consiliul judeţean este ales şi funcţioneazã în condiţiile legii"; or, dispoziţiile <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 reglementeazã procedura constatãrii încetãrii mandatului de consilier local sau judeţean înainte de termen, ţinându-se cont de toate etapele cronologice necesare şi specifice acestui domeniu şi fãrã a afecta funcţionarea administraţiei publice locale în concordanţã cu principiile constituţionale invocate.
În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate faţã de dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, referitoare la principiul neretroactivitãţii legii civile, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi reţinutã. Aplicarea textului legal criticat chiar şi în situaţia excepţionalã descrisã de autorul excepţiei, respectiv demisii multiple ale consilierilor locali sau judeţeni în timpul unei şedinţe extraordinare, nu determinã retroactivitatea legii nici mãcar în aceastã ipotezã, legea aplicându-se numai pentru viitor.
III. În ceea ce priveşte dispoziţiile din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , criticate ca fiind neconstituţionale, Curtea reţine cã, anterior sesizãrii sale cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, prevederile art. 33 alin. (1) din aceastã lege au fost abrogate expres prin prevederile <>art. I pct. 27 din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006. În actuala sa redactare, <>art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 are un conţinut juridic total diferit, soluţia legislativã cuprinsã anterior în acest articol nefiind preluatã în forma modificatã şi republicatã a legii. Prin urmare, în temeiul <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
O situaţie similarã se remarcã şi în cazul dispoziţiilor <>art. 111 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 215/2001 , dispoziţii ce au fost însã modificate prin <>art. I pct. 89 din Legea nr. 286/2006 şi care în actuala redactare a legii nu mai conţin aceeaşi soluţie juridicã vizatã de autorul excepţiei. Ca atare, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 111 alin. (2) teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Cât priveşte dispoziţiile art. 111 alin. (1), criticate în redactarea anterioarã renumerotãrii şi republicãrii <>Legii nr. 215/2001 , Curtea constatã cã soluţiile de principiu conţinute de acestea şi vizate de autorul excepţiei au fost preluate, în esenţã, de dispoziţiile art. 99 alin. (1) din aceeaşi lege. Totodatã, Curtea observã însã cã autorul excepţiei nu formuleazã nicio criticã de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (1) - devenit art. 99 alin. (1) -, întrucât acesta nu contestã cazurile stabilite de lege de dizolvare de drept a consiliului judeţean, ci criticã de fapt împrejurarea stabilitã de alin. (2) al art. 111, prin care prefectul, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (1) - devenit în prezent <>art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 - urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã, în lipsa formulãrii oricãrei critici de neconstituţionalitate a acestora.
Dupã cum s-a arãtat, dispoziţiile <>art. 111 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 215/2001 au fost modificate şi nu mai conţin, în actuala redactare a legii, aceeaşi soluţie de principiu, criticatã de autorul excepţiei. Ceea ce s-a pãstrat din conţinutul <>art. 111 alin. (2) în noua concepţie a Legii nr. 215/2001 , republicatã, este ultima tezã a acestui articol, potrivit cãreia prefectul propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Aceastã soluţie legislativã se regãseşte în prezent în <>art. 99 alin. (7) teza întâi din Legea nr. 215/2001 , republicatã, potrivit cãruia: "Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de Guvern, la propunerea prefectului." Aşadar, acesta este textul actual care, în opinia autorului excepţiei, contravine prevederilor art. 120-123 din Constituţie, referitoare la principiile autonomiei locale, descentralizãrii şi deconcentrãrii serviciilor publice.
Curtea constatã cã dispoziţiile art. 99 alin. (7) teza întâi din lege nu încalcã însã, prin conţinutul lor, normele fundamentale invocate, întrucât procedura comunicãrii de cãtre prefect cãtre Guvern, în urma constatãrii prin hotãrâre judecãtoreascã a dizolvãrii consiliului judeţean, nu afecteazã organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale în conformitate cu principiile constituţionale amintite.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) lit. f) şi <>art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, ale <>art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale <>art. 99 alin. (7) teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Bistriţa-Nãsãud în Dosarul nr. 3.988/112/2006 al Tribunalului Bistriţia-Nãsãud - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
II. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1), art. 99 alin. (1) şi ale <>art. 111 alin. (2) teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecatã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
