Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 434 din 18 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua si ale art. 11^1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 295/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 77 din 29 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi ale <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 295/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Contempo" - S.R.L. din Sãcele în Dosarul nr. 456/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin avocat, precum şi partea Societatea Comercialã "Fast Construct Corporation" - S.R.L. din Bucureşti, prin avocat.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei ridicate. Aratã cã procedura prevãzutã de <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , având un caracter necontencios, încalcã drepturile pãrţilor dintr-un contract sinalagmatic, deoarece exclude posibilitatea ca debitorul sã invoce apãrãri de fond, cum ar fi exceptio de non adimpleti contractus, încãlcându-i acestuia dreptul la apãrare, prevãzut de art. 24 din Constituţie, precum şi, pe cale de consecinţã, dreptul de proprietate. Potrivit art. 10 din ordonanţa criticatã, debitorul poate invoca apãrãri de fond împotriva titlului executoriu numai în faza contestaţiei la executare, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului. În acest caz, s-au parcurs deja câteva etape procesuale şi s-au exercitat câteva cãi de atac, iar posibilitatea formulãrii unor apãrãri pe fond este tardivã. Sintagma "lãmuriri şi explicaţii", prevãzutã de art. 6 alin. (1) din ordonanţã, este neclarã şi susceptibilã de îngrãdirea dreptului la apãrare. De asemenea, procedura sumarã a somaţiei de platã îl obligã pe debitor sã devinã creditor, într-o acţiune ulterioarã, pe fondul cauzei, ceea ce nu face decât sã tergiverseze soluţionarea litigiului. În subsidiar, ar putea apãrea şi problema imposibilitãţii întoarcerii executãrii silite, datoratã stãrii de insolvabilitate a fostului creditor.
Reprezentantul pãrţii Societatea Comercialã "Fast Construct Corporation" - S.R.L. din Bucureşti solicitã respingerea excepţiei ridicate ca inadmisibilã şi, în subsidiar, ca neîntemeiatã. Cu privire la caracterul inadmisibil al excepţiei, considerã cã aceasta nu are legãturã directã cu cauza. În subsidiar, aratã cã existã o bogatã jurisprudenţã a Curţii Constituţionale în sensul respingerii excepţiilor de neconstituţionalitate care vizeazã <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , în care s-a precizat cã procedura somaţiei de platã este una specialã, simplificatã şi acceleratã pentru recuperarea creanţelor al cãror caracter cert, lichid şi exigibil rezultã din înscrisuri însuşite de pãrţi, iar ordonanţa cu somaţia de platã nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul pricinii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, pentru motivele reţinute şi în deciziile Curţii Constituţionale nr. 253 din 12 iunie 2003, nr. 109 din 13 martie 2003 şi nr. 317 din 19 noiembrie 2002.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 mai 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 456/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi ale <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 295/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Contempo"- S.R.L. din Sãcele într-o cauzã ce are ca obiect cerere pentru emiterea ordonanţei cu somaţia de platã.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţã, urmãtoarele: a) datoritã caracterului necontencios al procedurii, dispoziţiile <>art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , prin raportare la art. 11^1, exclud posibilitatea administrãrii de probe pe fond, chiar şi în privinţa obligaţiilor asumate prin contracte sinalagmatice, fapt ce poate conduce la efectuarea unei plãţi nedatorate şi la încãlcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie; b) art. 6 alin. (1) din ordonanţã încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie prin aceea cã nu precizeazã semnificaţia termenilor "lãmuriri şi explicaţii", din care cauzã debitorul nu are posibilitatea de a se apãra în situaţia în care ar invoca excepţia de neîndeplinire a obligaţiilor contractuale de cãtre cealaltã parte; c) dispoziţiile art. 10 alin. (2) din ordonanţã îl "sancţioneazã pe comerciantul diligent în favoarea celui mai puţin diligent", având drept consecinţã cã "prin simpla exercitare a cãilor de atac se prejudiciazã interesele celui care exercitã dreptul", fapt prin care "se restrânge implicit dreptul liberului acces la justiţie, prevãzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie; d) instituirea, prin dispoziţiile art. 11^1 alin. (2) din ordonanţã, a procedurii necontencioase, "conduce la situaţia în care un debitor de bunã-credinţã, care are motive temeinice sã refuze plata, nu are posibilitatea sã solicite aceastã dovadã, nefiindu-i permise apãrãrile de fond", încãlcându-se astfel prevederile art. 24 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, republicatã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã cã dispoziţiile legale criticate "au relevanţã în cauzã, deoarece, prin prezentul recurs, se atacã o hotãrâre prin care s-a respins cererea în anulare a somaţiei de platã, admisã în temeiul <>art. 1, 3 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 ". În ceea ce priveşte criticile formulate prin excepţie, considerã cã acestea nu sunt întemeiate. Atât în cadrul procedurii, cât şi pe calea acţiunii în anulare, debitorul poate sã probeze inadmisibilitatea, respectiv admiterea greşitã a cererii creditorului. Nu sunt instituite tratamente juridice diferite pentru creditori şi debitori nici în ce priveşte ocrotirea proprietãţii private, în raport cu titularul acesteia. Art. 6 alin. (1) din ordonanţã "nu conţine dispoziţii prin care i se interzice debitorului dreptul de a propune şi administra probe", iar din conţinutul art. 10 alin. (2) teza a doua "nu reiese nici o îngrãdire a accesului liber la justiţie şi nici a dreptului la apãrare". În ceea ce priveşte art. 11^1 alin. (2) din ordonanţã aratã cã, prin trimiterea la art. 338 din Codul de procedurã civilã, "legiuitorul a calificat procedura somaţiei de platã ca fiind specialã, derogatorie de la dreptul comun şi nu ca fiind exclusiv necontencioasã".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 s-a reglementat "o procedurã simplificatã care are în vedere, în primul rând, soluţionarea cauzei prin convenţia pãrţilor, ori, în caz contrar, emiterea titlului executoriu". Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, stabilirea procedurii de judecatã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului, iar procedura somaţiei de platã, "departe de a constitui o încãlcare a principiilor constituţionale invocate, constituie expresia aplicãrii lor". Constituţionalitatea dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 a fost constatatã, de altfel, prin mai multe decizii ale Curţii Constituţionale, cum ar fi deciziile nr. 246/2002, nr. 317/2002 şi nr. 109/2003.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) şi <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iunie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 295/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 142/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002. Aceste dispoziţii legale au urmãtoarea redactare:
- Art. 1: "(1) Procedura somaţiei de platã se desfãşoarã, la cererea creditorului, în scopul realizãrii de bunãvoie sau prin executare silitã a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege şi care atestã drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrãri sau orice alte prestaţii.";
- Art. 6: "(1) Dacã nu a intervenit închiderea dosarului în condiţiile art. 5, judecãtorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lãmuririlor pãrţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.
(2) Când în urma examinãrii prevãzute la alin. (1) constatã cã pretenţiile creditorului sunt justificate, judecãtorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de platã cãtre debitor, precum şi termenul de platã.
(3) Termenul de platã nu va fi mai mic de 10 zile şi nici nu va depãşi 30 de zile. Judecãtorul va putea stabili alt termen potrivit înţelegerii pãrţilor.
(4) Ordonanţa se va înmâna pãrţii prezente sau se va comunica fiecãrei pãrţi de îndatã, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.";
- Art. 10: "(2) Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apãrãri de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului.";
- Art. 11^1: "(1) Ordonanţa privind somaţia de platã nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre pãrţi.
(2) Prevederile art. 338 din Codul de procedurã civilã se aplicã în mod corespunzãtor."
Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 24 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (2), devenit art. 44 alin. (2) în urma republicãrii Constituţiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apãrare este garantat.";
- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.[...]"
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi conţinutul dispoziţiilor legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea reţine urmãtoarele:
<>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedurã specialã şi acceleratã, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probã, utilizabile în prima fazã, la înscrisuri, completate de explicaţiile şi lãmuririle date de pãrţi. Potrivit art. 1 alin. (1) din ordonanţã, aceastã procedurã se aplicã doar în cazul "creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege". Întrucât ordonanţa cu somaţia de platã, ce urmeazã a fi emisã de judecãtor, se va referi doar la obligaţii de platã a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însuşite de pãrţi, este justificatã cerinţa ca dovada acestora sã se facã prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre pãrţi urmeazã a fi rezolvate conform reglementãrilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivã valabilã pentru ambele pãrţi, ele având condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apãrare.
Omisiunea legiuitorului de a nu fi precizat semnificaţia termenilor "lãmuriri şi explicaţii", cum susţine autorul excepţiei potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, nu poate fi suplinitã prin decizia Curţii Constituţionale. De altfel, în aceastã privinţã nu se ridicã probleme de constituţionalitate, ci doar probleme de interpretare şi de aplicare a legii, care intrã în competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.
În cadrul contestaţiei la executare, este justificatã limitarea formulãrii apãrãrilor pe fondul cauzei, dacã anterior s-a formulat cerere în anulare la a cãrei judecatã se puteau valorifica apãrãrile de fond. De altfel, dispoziţiile art. 10 din ordonanţã nu sunt determinante în soluţionarea cauzei, întrucât obiectul acesteia nu este contestaţie la executare.
Ordonanţa cu somaţia de platã, emisã de judecãtor, în mãsura în care a rãmas irevocabilã, are autoritate de lucru judecat în privinţa obligaţiilor de platã prevãzutã la <>art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 . Art. 11^1 din ordonanţã exclude autoritatea lucrului judecat "cu privire la fondul raporturilor juridice dintre pãrţi", tocmai cu scopul de a da posibilitate pãrţilor ca ulterior sã-şi valorifice, conform normelor din dreptul comun, eventualele pretenţii de altã naturã, izvorâte din aceleaşi raporturi juridice.
Trimiterea fãcutã în art. 11^1 alin. (2) din ordonanţã la art. 338 din Codul de procedurã civilã semnificã faptul cã materia necontencioasã cu privire la care legea prevede o procedurã specialã rãmâne supusã dispoziţiilor speciale. În procedura specialã reglementatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , mijloacele de probã de care pot uza pãrţile sunt limitate, în prima fazã, respectiv pânã la emiterea ordonanţei cu somaţia de platã, iar la judecarea cererii în anulare şi a celor formulate în cãile de atac se aplicã regulile din dreptul comun.
De altfel, în jurisprudenţa sa constantã, Curtea Constituţionalã a constatat cã prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt constituţionale.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi ale <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 295/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Contempo" - S.R.L. din Sãcele în Dosarul nr. 456/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
Întrucât domnişoara Mãdãlina Ştefania Diaconu se aflã în concediu fãrã platã, în locul sãu semneazã, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedurã civilã,
Prim magistrat-asistent,
Claudia Miu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
