Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 432 din 18 noiembrie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, si ale art. 136 alin. 2 si art. 148 alin. 1 lit. b), f) si h) din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 432 din 18 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, si ale art. 136 alin. 2 si art. 148 alin. 1 lit. b), f) si h) din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 23 decembrie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi ale art. 136 alin. 2 şi art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã din oficiu în Dosarul nr. 1.125/2003 al Judecãtoriei Constanţa. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 356 C/2003 având ca obiect, în esenţã, aceeaşi excepţie, şi anume a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 şi ale art. 136 alin. 2 şi art. 148 alin. 1 lit. b), f) şi h) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã din oficiu de aceeaşi instanţã de judecatã în Dosarul nr. 1.136/2003. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 356 C/2003 la Dosarul nr. 355 C/2003, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , deoarece aceste prevederi nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi nici celor din reglementãrile internaţionale invocate în motivarea excepţiei. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. 2 şi art. 148 alin. 1 lit. b), f) şi h) din Codul de procedurã penalã, pune concluzii de respingere a excepţiei, ca devenitã inadmisibilã, ca urmare a modificãrii şi completãrii acestor dispoziţii prin <>Legea nr. 281/2003 .

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 26 iunie 2003 şi din 23 iunie 2003, pronunţate în Dosarele nr. 1.125/2003 şi nr. 1.136/2003, Judecãtoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi ale art. 136 alin. 2 şi art. 148 alin. 1 lit. b), f) şi h) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã din oficiu de instanţa de judecatã.
În motivãrile excepţiei, având un conţinut asemãnãtor, instanţa de judecatã susţine cã dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 sunt neconstituţionale în ce priveşte prevederea cã procurorii au calitatea de magistrat. În opinia instanţei, prevederile art. 23 alin. (4) din Constituţie, în redactarea iniţialã, potrivit cãrora arestarea se face în temeiul unui mandat emis de magistrat, trebuie sã fie interpretate în raport cu prevederile art. 5 pct. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ţinând seama de hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Pantea contra României, care a constatat cã procurorii, subordonaţi ministrului justiţiei, nu pot fi consideraţi magistraţi, în sensul art. 5 pct. 3 din Convenţie şi nu pot dispune arestarea preventivã.
Pe cale de consecinţã, instanţa apreciazã cã şi dispoziţiile art. 136 alin. 2 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituţionale, fiind contrare prevederilor art. 23 alin. (4) din Constituţie în interpretarea arãtatã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedurã penalã, în redactarea anterioarã modificãrii aduse prin <>Legea nr. 281/2003 , instanţa considerã cã acestea sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la libertatea persoanei şi la restrângerea acesteia numai în cazurile şi cu procedura prevãzute de lege. În opinia instanţei de judecatã, aceste prevederi constituţionale urmeazã a fi interpretate în raport cu prevederile art. 5 pct. 1 din Convenţia europeanã a drepturilor omului care, la lit. c) enumerã cazurile în care o persoanã poate fi privatã de libertate. Instanţa apreciazã cã existenţa unui pericol public care ar rezulta din lãsarea în libertate a inculpatului, fãrã ca acest pericol sã se concretizeze în temerea sãvârşirii unei noi infracţiuni, nu constituie unul din cazurile prevãzute în Convenţie, care sã permitã atingerea dreptului fundamental la libertate şi siguranţã al persoanei.
Referitor la dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. b) şi f) din Codul de procedurã penalã, autoarea excepţiei considerã cã şi acestea sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, care şi-a formulat punctul de vedere înainte de revizuirea Constituţiei, aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 este nefondatã, deoarece calitatea de magistrat a procurorului rezultã din ansamblul reglementãrilor cuprinse în Constituţie privind autoritatea juecãtoreascã. Referitor la neconstituţionalitatea dispoziţiilor din Codul de procedurã penalã, Guvernul aratã cã, întrucât aceste dispoziţii au fost modificate şi completate ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, prin <>Legea nr. 281/2003 , excepţia a rãmas fãrã obiect.
Avocatul Poporului, care, de asemenea, şi-a formulat punctul de vedere înainte de revizuirea Constituţiei, considerã cã prevederile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 sunt constituţionale. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 136 alin. 2 şi ale art. 148 alin. 1 lit. b), f) şi h) din Codul de procedurã penalã, aratã cã, în urma modificãrii acestor dispoziţii prin <>Legea nr. 281/2003 , excepţia a devenit inadmisibilã prin dispariţia motivelor de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, ridicate din oficiu de Judecãtoria Constanţa, îl constituie dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, în partea privitoare la calitatea de magistrat a procurorului, ale art. 136 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, în redactarea anterioarã <>Legii nr. 281/2003 , care prevãd dreptul procurorului de a lua mãsura arestãrii preventive, ale art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedurã penalã, de asemenea în redactarea anterioarã <>Legii nr. 281/2003 , care prevãd cã mãsura arestãrii preventive poate fi luatã atunci când existã pericolul lãsãrii în libertate a inculpatului, fãrã sã existe temerea sãvârşirii de noi infracţiuni, precum şi ale art. 148 alin. 1 lit. b) şi h) din Codul de procedurã penalã, referitoare la condiţiile şi cazurile în care se dispune arestarea inculpatului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Potrivit dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, "Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecãtorii de la toate instanţele judecãtoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie". Curtea constatã cã, în realitate, acest text de lege nu este criticat în sine ci prin raportare la atribuţiile procurorului în procesul penal.
De altfel, în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii, statuând cã procurorii au calitatea de magistrat (de exemplu, Decizia nr. 240/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003; <>Decizia nr. 315/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 6 august 2003; <>Decizia nr. 344/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 11 februarie 2003).
Curtea constatã cã prevederile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 sunt în concordanţã cu dispoziţiile constituţionale ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public în activitatea judiciarã.
II. În ceea ce priveşte dispoziţiile din Codul de procedurã penalã, criticate ca fiind de neconstituţionalitate în raport cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea fundamentalã, Curtea constatã urmãtoarele:
Ulterior sesizãrii sale, dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Constituţie, la care autoarea excepţiei face trimitere, au fost modificate şi completate prin <>Legea de revizuire a Constituţiei României, nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003. Acest text prevede în prezent cã "Arestarera preventivã se dispune de judecãtor şi numai în cursul procesului penal". Corelativ, prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 26 octombrie 2003, în acord cu noile prevederi constituţionale, au fost modificate şi unele dispoziţii ale Codului de procedurã penalã. Astfel, conform prevederilor art. 136 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, mãsura arestãrii preventive poate fi luatã de judecãtor.
Faţã de cele arãtate, rezultã cã dispoziţiile art. 136 alin. 2 din Codul de procedurã penalã au fost implicit abrogate şi, pe cale de consecinţã, excepţia de neconstituţionalitate a rãmas fãrã obiect, devenind astfel inadmisibilã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. b) şi h) din Codul de procedurã penalã, referitoare la condiţiile şi cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, acestea au, în urma modificãrilor aduse prin <>Legea nr. 281/2003 , urmãtorul conţinut: [...] "b) infracţiunea este flagrantã, iar pedeapsa închisorii prevãzute de lege este mai mare de un an; [...] h) inculpatul a sãvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţã alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi existã probe certe cã lãsarea în libertate prezintã un pericol concret pentru ordinea publicã". Din comparaţia cu textele anterioare, rezultã cã a dispãrut şi sub acest aspect obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, care a devenit astfel inadmisibilã.
În sfârşit, Curtea nu poate reţine existenţa unei contrarietãţi între prevederile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, care prevãd cã mãsura arestãrii preventive poate fi luatã atunci când inculpatul este recidivist, şi dispoziţiile constituţionale privind arestarea preventivã, mãsurã care, astfel cum s-a arãtat, în urma revizuirii Constituţiei, se decide numai de judecãtor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (3) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã din oficiu în Dosarul nr. 1.125/2003 al Judecãtoriei Constanţa.
2. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. 2 şi art. 148 alin. 1 lit. b), f) şi h) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã, din oficiu, de aceeaşi instanţã de judecatã în acelaşi dosar.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016