Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 25 octombrie 2016

Comenteaza legea


    Mona-Maria Pivniceru   - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Augustin Zegrean       - judecător
    Simina Popescu         - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi a prevederilor art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Ştefan Şerban Hartulari şi Alexandru Hartular în Dosarul nr. 55.223/299/2014 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, care formează obiectul Dosarului nr. 1.565D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal, răspunde pentru autorii excepţiei, avocatul Răzvan Ranetti, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, deoarece reeşalonarea plăţii despăgubirilor stabilite este contrară considerentelor şi soluţiei cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013. Sunt astfel încălcate dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 14 din 19 ianuarie 2016.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 15 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 55.223/299/2014, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ştefan Şerban Hartulari şi Alexandru Hartular într-o cauză având ca obiect pretenţii.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 şi ale art. 10 din Legea nr. 164/2014 dispun amânarea plăţii despăgubirilor stabilite în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003 şi împiedică persoanele îndreptăţite la obţinerea drepturilor recunoscute cu mult timp în urmă. Autorii excepţiei consideră că motivele care au condus la constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, subzistă şi în privinţa prevederilor de lege criticate. Cu toate acestea, Guvernul şi Parlamentul au nesocotit Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013, emiţând acte normative care încalcă cele statuate de Curtea Constituţională: faptul că nu este permisă sistarea plăţii despăgubirilor sau instituirea unei a doua eşalonări a plăţii acestora. De asemenea, atât timp cât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 dispune suspendarea de drept a tuturor procedurilor de executare silită, accesul liber la justiţie este îngrădit, iar părţii îi este limitat şi accesul la un proces echitabil, care să fie soluţionat într-un termen rezonabil. Totodată, în condiţiile în care actul normativ de acordare a despăgubirilor a fost adoptat în anul 1998 (Legea nr. 9/1998), iar, până în prezent, aceste despăgubiri nu au fost efectiv acordate, este evident că principiile privind garantarea creanţelor asupra statului şi ocrotirea dreptului de proprietate, impuse de art. 44 din Constituţie, sunt încălcate.
    8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, sens în care reţine că instituirea unor noi prevederi legale, prin care persoanele îndreptăţite la despăgubiri sunt obligate să urmeze o nouă cale pentru realizarea creanţelor încalcă art. 44 şi art. 21 din Constituţie. Mai mult, actele normative instituie noi termene de eşalonare a plăţilor. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 sunt neconstituţionale şi reţine că intervenţia statului prin edictarea unor noi acte normative de suspendare şi eşalonare a plăţilor apare în vădită contradicţie cu aceleaşi norme constituţionale pe care le-a încălcat actul normativ anterior menţionat. De asemenea, suspendarea executării silite şi eşalonarea plăţii despăgubirilor, ce urmează altor norme de eşalonare şi amânare lipseşte în continuare creditorii de beneficiul sumelor cuvenite, măsurile instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 şi prin Legea nr. 164/2014 apărând astfel, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca fiind o ingerinţă nejustificată şi disproporţionată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 este inadmisibilă, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate din Legea nr. 164/2014 este neîntemeiată. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi precizează că măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata despăgubirilor, modalitatea de executare fiind impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român, în actualul context de criză economică naţională şi internaţională.
    11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 164/2014 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, precum şi a art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 este inadmisibilă. Astfel, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 nu au continuat să îşi producă efecte juridice, întrucât s-au aplicat până la finele anului 2014, astfel cum rezultă din prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014, prin raportare la art. 21, art. 44 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, consideră, de asemenea, că aceasta este inadmisibilă, deoarece nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate referitoare la legătura excepţiei cu soluţionarea cauzei. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 164/2014, prin raportare la art. 44 din Constituţie, precizează că, prin stabilirea unui nou termen pentru acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 9/1998, dreptul de proprietate privată nu apare ca fiind iluzoriu, în condiţiile în care este supus unor condiţii şi limitări în temeiul legii. Ca atare, normele criticate prin care s-a dispus eşalonarea plăţii despăgubirilor nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată, doar pentru că legiuitorul a ales să reglementeze în mod diferit modul de plată a despăgubirilor acordate în temeiul Legii nr. 9/1998, şi anume în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, atât timp cât dreptul de proprietate nu este suprimat. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 147 alin. (4) din Constituţie, menţionează că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece considerentele Deciziei nr. 528 din 12 decembrie 2013 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situaţia legislativă actuală, şi anume la Legea nr. 164/2014, pentru că se referă la soluţii legislative diferite.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, susţinerile avocatului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014. În ceea ce priveşte aplicabilitatea în timp a textelor de lege criticate, Curtea observă că acestea cuprind norme temporare, care au fost în vigoare până la 31 decembrie 2014. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare. Ţinând cont de împrejurările caracteristice cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, şi observând că în încheierea de sesizare instanţa judecătorească reţine că "excepţia de neconstituţionalitate are legătură cu soluţionarea cauzei, deoarece obiectul litigiului în care este invocată priveşte modalitatea prin care persoanele îndreptăţite la primirea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 9/1998 pot să îşi realizeze efectiv dreptul", Curtea reţine incidenţa Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sintagma "în vigoare" din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Ca atare, deşi în prezent textele de lege deduse controlului de constituţionalitate nu mai sunt în vigoare, Curtea este competentă să examineze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. De asemenea, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:
    - Art. 10: "(1) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
    (2) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. c) şi d) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor emiterii deciziilor de validare.
    (3) Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
    [...]
    (6) Pentru fiecare tranşă anuală, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanţelor Publice şi persoanelor îndreptăţite.";
    - Art. 11 alin. (3): "Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6)."
    16. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 31 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, Decizia nr. 346 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 22 iulie 2015, Decizia nr. 530 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 august 2015, şi Decizia nr. 703 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2016, Curtea a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că termenul rezonabil al unei proceduri judiciare este respectat, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, iar statul a depus diligenţele necesare continuării procedurilor de despăgubire. Aşadar, măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 constituie o măsură adecvată şi necesară în vederea atingerii scopului legitim urmărit, fiind de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat, respectiv asigurarea echilibrului bugetar, şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, respectiv despăgubirea efectivă a acestora, fără a încălca art. 44 din Constituţie.
    18. De altfel, Curtea a constatat că acesta este şi motivul pentru care argumentele care au condus la soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 nu îşi găsesc raţiunea în cazul de faţă. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 prin care măsura reeşalonării plăţii despăgubirilor cuvenite beneficiarilor Legilor nr. 9/1998, nr. 290/2003 şi nr. 393/2006 pe o durată de 10 ani nu poate fi considerată una de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. Situaţia supusă analizei Curţii în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 vizează o altă ipoteză, aceea a suspendării, până la data de 31 decembrie 2014, a plăţii despăgubirilor stabilite conform celor trei legi reparatorii, interval de timp apreciat de Guvern ca fiind necesar pentru reglementarea unui nou cadru legal necesar acordării acestor despăgubiri. Ulterior, în interiorul acestui interval, a fost adoptată Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legilor nr. 9/1998 şi nr. 290/2003, iar art. 10 alin. (1) din aceasta prevede că plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014 prin care se stabileşte dreptul la despăgubiri şi cuantumul acestora se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015. Curtea a mai reţinut şi faptul că, prin adoptarea dispoziţiilor legale criticate, nu se neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin actele administrative prevăzute de cele trei legi reparatorii şi, în acelaşi timp, nici nu se refuză punerea în aplicare a acestora, respectându-se dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite.
    19. De asemenea, Curtea reţine că prevederile art. 10 şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar, prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Decizia nr. 120 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din data de 20 mai 2016, Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016, Decizia nr. 173 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, şi Decizia nr. 213 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2016), instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind un termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită de reeşalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani, poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. Eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că, prin această măsură, statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003.
    20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a soluţiei legislative de suspendare de drept a oricărei proceduri de executare silită, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa sa, a reţinut că această măsură este necesară pentru a se putea realiza scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv finalizarea procesului de despăgubire a tuturor cetăţenilor români siliţi să îşi abandoneze bunurile în teritorii cedate de România prin tratate internaţionale, în contextul în care în prezent sunt declanşate proceduri individuale de executare silită, care, în mod inevitabil, au ca efect blocaje în funcţionarea instituţiilor publice cu atribuţii în materie şi care duc la soluţionarea selectivă a dosarelor pentru un număr mic de beneficiari. Lipsa de intervenţie în acest sens ar avea ca rezultat imposibilitatea plăţii în ordine cronologică a despăgubirilor şi plata de cheltuieli accesorii drepturilor cuvenite, împovărătoare pentru statul român, în condiţiile în care acesta este preocupat de menţinerea echilibrului bugetar. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social - valoare constituţională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală - are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Şerban Hartulari şi Alexandru Hartular în Dosarul nr. 55.223/299/2014 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi prevederile art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2016.

                            PREŞEDINTE,
              prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

                        Magistrat-asistent,
                          Simina Popescu

                               ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"