Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- preşedinte │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Sălaj în Dosarul nr. 955/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.603D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că procesul electoral presupune desfăşurarea unei proceduri complexe, într-un interval de timp relativ scurt, existând anumite etape preliminare care trebuie parcurse. Legea nr. 115/2015 ocroteşte dreptul fundamental de a fi ales, iar în ceea ce priveşte componentele esenţiale ale acestui drept există acces liber la justiţie (de exemplu, se poate contesta în faţa justiţiei rezultatul alegerilor). În cazul aspectelor preliminare, cum ar fi, de exemplu, procedura invocată, în care biroul electoral comunal respinge o cerere de înlocuire a unui reprezentant al unui partid politic cu un reprezentant al altui partid politic, faptul că hotărârea pronunţată de biroul electoral este definitivă nu echivalează cu încălcarea accesului liber la justiţie. Reglementarea criticată asigură desfăşurarea cu celeritate a procedurii electorale, fără a fi contrară dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă din 21 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 955/84/2020, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Sălaj într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la anularea unei hotărâri a Biroului electoral de circumscripţie judeţeană privind respingerea cererii formulate de Biroul electoral de circumscripţie comunală prin care s-a solicitat înlocuirea reprezentantului unui partid politic cu reprezentantul altui partid politic. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 încalcă art. 21 alin. (1) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, în sensul că prin caracterul "definitiv" al hotărârii biroului electoral se înţelege că cel care a contestat nu mai poate ataca în instanţă acea hotărâre. În condiţiile în care Constituţia garantează accesul liber la justiţie, interpretarea potrivit căreia hotărârile definitive ale birourilor electorale nu pot fi atacate în instanţe este vădit neconstituţională. Birourile electorale nu înfăptuiesc justiţia, iar soluţionarea contestaţiilor de către acestea nu poate avea decât semnificaţia unei proceduri prealabile, nicidecum a unei proceduri de judecată propriu-zise. 6. Tribunalul Sălaj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru legal stabilit de legiuitor, în virtutea competenţei sale constituţionale, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi existenţa unor căi de atac, în speţă, contestaţia la biroul electoral judeţean. Dispoziţiile legale criticate reprezintă norme procedurale stabilite printr-o lege, fiind astfel respectate prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Reglementarea unei proceduri speciale urgente pentru judecarea contestaţiilor prevăzute de Legea nr. 115/2015, potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, stabilirea unor căi de atac simplificate, deşi determină o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental de acces la justiţie, respectă condiţiile instituite de art. 53 din Constituţie, fiind prevăzută de lege şi urmărind un scop legitim, respectiv asigurarea maximei celerităţi a procedurii de judecată a contestaţiilor electorale, în vederea definitivării candidaturilor, continuării procesului electoral şi respectării programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale. Este îndeplinită şi condiţia respectării unui raport rezonabil de proporţionalitate, fiind asigurat un just echilibru între interesul general al societăţii, de desfăşurare în bune condiţii a procesului electoral, şi interesul particular al potenţialilor candidaţi de a supune verificării unei instanţe independente legalitatea hotărârii autorităţii electorale prin care li s-a respins candidatura. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Hotărârea pronunţată este definitivă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi al locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o nouă desemnare." 11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi în art. 126 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă, care consacră caracterul definitiv al hotărârii pronunţate de biroul electoral superior cu privire la soluţionarea contestaţiilor împotriva modului de formare şi componenţei birourilor electorale, a mai fost analizată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, cu prilejul exercitării controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, a constatat constituţionalitatea acesteia (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, şi Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004). 13. Curtea a reţinut că stabilirea caracterului definitiv al hotărârii biroului electoral ierarhic superior nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituţional. În temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale. Organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale constituie o astfel de situaţie specială, avându-se în vedere necesitatea desfăşurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operaţiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluţionarea contestaţiilor privind modul de organizare şi componenţa birourilor electorale. 14. De asemenea, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, precitată, a reţinut că hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale şi nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile legii contenciosului administrativ. 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 16. În plus, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei (a se vedea Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69). 17. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 nu încalcă prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi nici pe cele ale art. 126 alin. (1) din Constituţie privind înfăptuirea justiţiei, prin raportare la art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un recurs efectiv. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Sălaj în Dosarul nr. 955/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
