Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 428 din 8 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 607 din 14 august 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Mazilu în Dosarul nr. 780/110/2009* al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 75D/2014.
2. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că prevederile art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 lipsesc persoana îndreptăţită la restituire de dreptul de dispoziţie, atribut esenţial al dreptului de proprietate, întrucât nu dă posibilitatea restituirii în natură a acelor terenuri pe care s-au edificat construcţii. Se mai arată că actul normativ criticat trebuie să realizeze o distincţie, pe de o parte, între foştii proprietari, care şi-au revendicat în mod continuu proprietăţile, încă de la data preluării abuzive, şi care au avut de suferit în timpul regimului comunist, ca urmare a acestei atitudini active, şi, pe de altă parte, foştii proprietari care au avut o atitudine pasivă în legătură revendicarea proprietăţilor, înainte de intrarea în vigoare a actului normativ reparatoriu. În acest sens, arată că textul de lege criticat ar trebui să reglementeze plata unei chirii către fostul proprietar al terenului preluat abuziv, de către titularul construcţiei edificate pe teren.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că se solicită completarea textului de lege criticat. În subsidiar, invocă cele statuate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 89. De asemenea, invocă cele statuate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 314 din 14 septembrie 2004 şi nr. 943 din 30 octombrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 780/110/2009*, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Mazilu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva respingerii notificării depuse în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în vederea restituirii unui imobil preluat în mod abuziv.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat instituie un tratament identic pentru persoane aflate în situaţii juridice diferite. Astfel, se arată că proprietarii ale căror bunuri au fost preluate în mod abuziv şi care au avut o atitudine activă în revendicarea acestora, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, ar trebui să beneficieze de un tratament juridic diferit de cel al foştilor proprietari care nu şi-au revendicat bunurile înainte de intrarea în vigoare a actului normativ reparatoriu. În acest sens se susţine că textul de lege criticat ar trebui completat, în sensul în care foştii proprietari, care şi-au revendicat în mod continuu proprietăţile, să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate în natură, pe vechiul amplasament, iar atunci când acest lucru nu mai este posibil, terenul fiind ocupat cu construcţii edificate ulterior preluării, să fie obligat proprietarul acestora la plata unei chirii către fostul proprietar al terenului preluat abuziv.
6. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
8. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând cele statuate în deciziile nr. 314 din 14 septembrie 2004 şi nr. 371 din 25 martie 2008.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin art. 48 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: "(1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) În cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale, spaţiilor verzi, aşa cum au fost stabilite prin art. 3 lit. a)- f) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia tinde la relevarea pretinsei neconstituţionalităţii a textului de lege criticat prin raportare nu la conţinutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluţie legislativă, pe care acesta nu o cuprinde. Astfel, se susţine că textul de lege criticat ar trebui completat, în sensul indicat de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât foştii proprietari care şi-au revendicat bunurile preluate în mod abuziv înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate în natură, pe vechiul amplasament, iar atunci când acest lucru nu mai este posibil, terenul fiind ocupat cu construcţii edificate ulterior preluării, să fie obligat proprietarul acestora la plata unei chirii către fostul proprietar al terenului preluat abuziv.
14. În raport cu aceste susţineri, Curtea reţine că neconstituţionalitatea prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) este dedusă exclusiv din lipsa de reglementare a posibilităţii fostului proprietar al unui teren preluat în mod abuziv de a beneficia fie de restituirea în natură a acestuia, indiferent de împrejurarea edificării pe acesta de construcţii autorizate, fie de plata unei chirii de la proprietarul construcţiei. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituţionalitate nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată" şi, prin urmare, nu are competenţa de a cenzura o eventuală omisiune legislativă. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite.
15. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Mazilu în Dosarul nr. 780/110/2009* al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
