Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 426 din 3 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 3 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Burţilã & Co Electron M.BIT - S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 12.654/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.257D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 octombrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 12.654/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Burţilã & Co Electron M.BIT - S.R.L. din Paşcani într-o cauzã ce are ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţã, cã obligaţia prevãzutã pentru distribuitorii care retransmit servicii de programe de a include în oferta lor, la nivel regional şi local, cel puţin douã programe regionale şi douã programe locale, acolo unde acestea existã, contravine libertãţii economice consacrate de art. 45 din Legea fundamentalã. În continuare, face referire la modul de aplicare a legii de cãtre Consiliul Naţional al Audiovizualului şi la problemele tehnice şi financiare ce rezultã din îndeplinirea obligaţiei prevãzute de dispoziţia de lege criticatã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã libertatea economicã, astfel cum este consfinţitã prin Legea fundamentalã, nu este una absolutã, art. 45 prevãzând cã accesul liber al persoanei la o activitate economicã, precum şi libera iniţiativã sunt garantate, "în condiţiile legii". Astfel, obligaţia prevãzutã de lege este justificatã de un interes public în domeniu, legiuitorul dorind doar sã se asigure cã existã un numãr minim de posturi care sã reflecte realitatea româneascã din regiune, dând totodatã expresie şi art. 31 din Constituţie privind dreptul la informaţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu urmãtorul conţinut: "Distribuitorii care retransmit servicii de programe au obligaţia, la nivel regional şi local, sã includã în oferta lor cel puţin douã programe regionale şi douã programe locale, acolo unde acestea existã; criteriul de departajare va fi ordinea descrescãtoare a audienţei."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 45 referitor la libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, în jurisprudenţa sa constantã, a statuat cã libertatea economicã nu este absolutã, ci trebuie exercitatã în condiţiile legii. Altfel, potrivit dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, atât accesul liber al persoanei la o activitate economicã, cât şi exercitarea acestuia se desfãşoarã "în condiţiile legii". (Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007). Astfel, în contextul asigurãrii libertãţii economice, statul are obligaţia sã impunã reguli de disciplinã economicã, pe care agenţii economici trebuie sã le respecte, iar legiuitorul are competenţa de a stabili sancţiunile corespunzãtoare pentru nerespectarea acestora (Decizia nr. 556 din 7 iunie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007).
Aşa fiind, Curtea constatã cã reglementarea obligaţiei distribuitorilor care retransmit servicii de programe de a include în oferta lor, la nivel regional şi local, cel puţin douã programe regionale şi douã programe locale, acolo unde acestea existã, nu contravine libertãţii economice astfel cum aceasta este consacratã prin art. 45 din Legea fundamentalã.
Mai mult, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate reprezintã o expresie a prevederilor constituţionale ale art. 30 referitor la dreptul la libertatea de exprimare şi art. 31 referitor la dreptul la informaţie.
În jurisprudenţa sa, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a stabilit cã dreptul de a primi informaţii şi idei este inclus în art. 10 din Convenţie (Hotãrârea din 26 noiembrie 1991, pronunţatã în Cauza Observer şi Guardian împotriva Regatului Unit, paragraful 59). Astfel, Convenţia nu garanteazã doar libertatea presei de a informa publicul, ci şi dreptul publicului de a fi în mod corect informat (Hotãrârea din 26 aprilie 1979, pronunţatã în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragrafele 65, 66). De asemenea, transmisiunea televizatã (Broadcasting) este menţionatã în Convenţie în legãturã cu libertatea de exprimare. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului considerã cã atât difuzarea programelor, cât şi retransmiterea acestora sunt cuprinse în sfera de protecţie a art. 10 din Convenţie (Hotãrârea din 28 martie 1990, pronunţatã în Cauza Groppera Radio Ag şi alţii împotriva Elveţiei, paragraful 55).
În continuare, Curtea reţine cã statul are atât o obligaţie negativã de a se abţine de la orice mãsurã care ar încãlca libertatea de exprimare, cât şi o obligaţie pozitivã de a-şi adapta legislaţia şi modalitatea de aplicare a acesteia cu scopul de a da efect libertãţii de exprimare sub toate aspectele pe care aceasta le presupune.
Astfel, Curtea constatã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 504/2002 nu este întemeiatã.
În final, Curtea observã cã referirile autorului excepţiei la modul de aplicare a legii de cãtre Consiliul Naţional al Audiovizualului şi la problemele tehnice şi financiare ce rezultã din îndeplinirea obligaţiei prevãzute de dispoziţia de lege criticatã nu reprezintã chestiuni ce ţin de competenţa Curţii Constituţionale, astfel încât aceastã criticã nu poate fi reţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Burţilã & Co Electron M.BIT - S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 12.654/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
