Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 424 din 21 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Aurelia Popa - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Mihaela Cojocaru în Dosarul civil nr. 7.507/2003 al Judecãtoriei Bistriţa. La apelul nominal este prezent Ilie Cojocaru, lipsind Mihaela Cojocaru şi Ilie Gavrilã, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Partea prezentã considerã excepţia întemeiatã şi, în consecinţã, solicitã admiterea ei. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 11 mai 2004, pronunţatã în Dosarul civil nr. 7.507/2003, Judecãtoria Bistriţa a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Mihaela Cojocaru. În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 21 alin. (2) şi (3), ale art. 24 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie. În opinia autorului excepţiei, prin aceste dispoziţii, în cazul unei cereri de partaj formulate de "creditorul personal al unui debitor care stãpâneşte un imobil în devãlmãşie, se creeazã situaţia în care pârâtul codevãlmaş nedebitor, fãrã a fi promovat vreo acţiune în justiţie, fãrã a manifesta un interes în a ieşi din indiviziune şi fãrã a-şi aroga o calitate de subiect procesual activ, ci prin simpla respingere faţã de revendicãrile reclamantului ca fiind neîntemeiate sau supradimensionate (şi motivat de faptul cã soţul debitor codevãlmaş nu a participat la achiziţionarea bunului), sã fie restricţionat în a-şi exercita dreptul de apãrare printr-o condiţie de naturã pecuniarã - plata unei taxe judiciare de timbru, calculatã la valoarea contestatã în apãrare faţã de pretenţiile reclamantului, care poate atinge cuantumuri considerabile". Instanţa de judecatã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul aratã cã timbrarea cererilor şi acţiunilor adresate instanţelor judecãtoreşti reprezintã o obligaţie consacratã de Constituţie şi reglementatã prin lege. În cadrul acţiunii de împãrţealã, indiferent care dintre coindivizari are iniţiativa promovãrii acţiunii, fiecare va fi obligat sã plãteascã cheltuielile de judecatã, deci şi taxele judiciare de timbru, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul pe care îl are fiecare sau dupã felul raportului dintre ei, aşa cum stabilesc dispoziţiile art. 277 din Codul de procedurã civilã. De aceea, în procesele de partaj şi pârâţii-reclamanţi profitã de serviciul public prestat de instanţele de judecatã, şi, ca atare, au toate drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege. De altfel, aratã Guvernul, autorul excepţiei ridicã o problemã de interpretare şi aplicare a legii, şi nu una de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciazã cã textele criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, arãtând cã accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie. Regula este aceea a timbrãrii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este astfel o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implicã serviciul public al justiţiei. În acest sens este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 91/2001 şi <>Decizia nr. 305/2003 . Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, <>Legea nr. 146/1997 a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 195 din 25 mai 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Aceste modificãri nu privesc dispoziţiile art. 3 lit. c) alin. 2, a cãror redactare este urmãtoarea: "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeazã astfel: [...] Separat de aceastã taxã, dacã pãrţile contestã bunurile de împãrţit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarã de timbru se datoreazã de titularul cererii la valoarea contestatã;" În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text, autorul excepţiei invocã încãlcarea art. 21 alin. (2) şi (3), a art. 24 alin. (1) şi a art. 56 alin. (2) din Constituţie, prevederi a cãror redactare este urmãtoarea: - Art. 21 alin. (2) şi (3): "(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept. (3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil." - Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apãrare este garantat." - Art. 56 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sã asigure aşezarea justã a sarcinilor fiscale." Asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 , Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii, precum <>Decizia nr. 183 din 16 noiembrie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 14 februarie 2000, <>Decizia nr. 103 din 6 iunie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, <>Decizia nr. 91 din 27 martie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 22 iunie 2001, <>Decizia nr. 245 din 17 septembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 17 octombrie 2002, şi <>Decizia nr. 305 din 10 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 11 august 2003, constatând cã acest text de lege este constituţional. În aceste decizii Curtea a reţinut cã <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 stabileşte numai obligaţia de platã a unei taxe de timbru, calculatã la valoare, pentru acele pãrţi care contestã prin cereri bunurile de împãrţit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, iar nu şi pentru pãrţile care formuleazã excepţii şi apãrãri în sensul art. 115 din Codul de procedurã civilã, în legãturã cu cererea reclamantului. Acesta este şi principiul general înscris în <>art. 1 din Legea nr. 146/1997 , potrivit cãruia numai acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecãtoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru în mod diferenţiat, dupã cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevãzute de lege. Astfel fiind, nu se poate susţine încãlcarea art. 24 din Constituţie, întrucât, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 139, impozitele şi taxele se stabilesc numai prin lege. În ceea ce priveşte susţinerea cã textul legal criticat contravine <>art. 21 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 103 din 6 iunie 2000 , a reţinut cã accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrãrii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implicã serviciul public al justiţiei. Nici critica referitoare la încãlcarea art. 56 din Constituţie nu este întemeiatã, deoarece, aşa cum a statuat Curtea prin <>Decizia nr. 183 din 16 noiembrie 1999 , aceste prevederi privesc obligaţiile constituţionale ale cetãţenilor de a contribui la cheltuielile publice, astfel cã dispoziţiile <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 nu intrã în conflict cu aceste dispoziţii constituţionale.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Mihaela Cojocaru în Dosarul civil nr. 7.507/2003 al Judecãtoriei Bistriţa. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din 21 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Maria Bratu ______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
