Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 422 din 21 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 27 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (3) şi ale <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "DIONYSOS" - S.A. în Dosarul nr. 8.356/2003 al Tribunalului Prahova.
La apelul nominal lipsesc pãrţile.
Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 , Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 149/2003 şi <>Decizia nr. 282/2003 , statuând cã acest text este constituţional. Atât considerentele, cât şi soluţia din aceste decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, neintervenind elemente de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 8.356/2003, Tribunalul Prahova a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (3) şi ale <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "DIONYSOS" - S.A.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 47 alin. (3) şi ale <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 contravin principiului autoritãţii de lucru judecat, prin posibilitatea acordatã de legiuitor persoanelor cãrora li s-au respins prin hotãrâri definitive şi irevocabile acţiunile având ca obiect bunuri preluate de cãtre stat, de a solicita, indiferent de natura soluţiilor pronunţate, mãsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 10/2001 . Pentru aceleaşi motive, susţine autorul excepţiei, este încãlcat şi principiul separaţiei puterilor în stat, precum şi principiul neretroactivitãţii legii.
Instanţa de judecatã apreciazã cã textele criticate sunt constituţionale. În susţinerea acestei opinii aratã cã nu poate fi invocatã autoritatea de lucru judecat între o acţiune ce îşi are temeiul juridic în dispoziţiile dreptului comun şi o acţiune întemeiatã pe dispoziţiile <>Legii nr. 10/2001 , nefiind îndeplinitã una din condiţiile existenţei autoritãţii de lucru judecat, prevãzutã de art. 1201 din Codul civil.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã excepţia ca neîntemeiatã. Este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, prin <>Decizia nr. 149/2003 , a statuat cã dispoziţiile <>Legii nr. 10/2001 , care conferã persoanelor îndreptãţite mãsuri reparatorii constând în restituirea în naturã sau, dupã caz, prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, nu afecteazã autoritatea de lucru judecat a hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate anterior. Aceasta deoarece, pe de o parte, puterea lucrului judecat este o excepţie care opereazã în exclusivitate în domeniul procesual şi ea poate fi ridicatã numai în faţa instanţelor judecãtoreşti, iar pe de altã parte, pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar sã fie întrunite toate cele trei elemente de identitate: pãrţile, obiectul şi cauza. Astfel, potrivit art. 1201 din Codul civil, "este lucru judecat atunci când a doua cerere are acelaşi obiect, este întemeiatã pe aceeaşi cauzã şi este între aceleaşi pãrţi, fãcutã de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate". În aceste condiţii autoritatea de lucru judecat este o prezumţie legalã şi irefragrabilã, iar potrivit art. 166 din Codul de procedurã civilã aceasta este o excepţie peremptorie ce opereazã ca atare în cadrul unui nou proces civil şi nu este opozabilã autoritãţilor publice chemate sã punã în aplicare legea nouã care instituie mãsuri reparatorii pentru toţi cei ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale cãror acţiuni în revendicare au fost respinse de instanţele judecãtoreşti în temeiul prevederilor legale în vigoare la data pronunţãrii acelor hotãrâri. <>Legea nr. 10/2001 cuprinde reglementãri noi în materia restituirii şi dã un nou înţeles noţiunii de "imobile preluate în mod abuziv". Aşadar, chiar în situaţia în care s-ar naşte un nou litigiu, ca urmare a aplicãrii legii noi, acesta are o altã cauzã şi uneori alte pãrţi decât cele existente în litigiul anterior, cu obiect identic. Existenţa unei cauze noi este de naturã sã elimine autoritatea de lucru judecat. De altfel, nimic nu-l împiedicã pe legiuitor sã extindã, printr-o lege ulterioarã, sfera subiecţilor care urmeazã sã beneficieze de mãsuri reparatorii şi la persoane cãrora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioarã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, aratã cã textele legale criticate nu contravin principiului autoritãţii de lucru judecat, întrucât, chiar dacã s-ar ivi un nou litigiu ca urmare a aplicãrii <>Legii nr. 10/2001 , acesta are o altã cauzã şi uneori alte pãrţi decât cele existente în litigiul anterior. În acest sens, precizeazã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat cã nimic nu-l împiedicã pe legiuitor sã extindã printr-o lege ulterioarã sfera subiecţilor care urmeazã sã beneficieze de mãsuri reparatorii şi la persoane cãrora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioarã, iar "faptul cã acest refuz a fost constatat printr-o hotãrâre judecãtoreascã anterioarã nu poate lega legiuitorul într-o eternã negare a dreptului la reparaţie". În concluzie, apreciazã cã textele criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (3) şi ale <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, dispoziţii a cãror redactare este urmãtoarea:
- Art. 47 alin. (3) : "În cazul în care persoanei îndreptãţite i s-a respins, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã, acţiunea privind restituirea în naturã a bunului solicitat, termenul de notificare prevãzut la art. 21 alin. (1) curge de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti.";
- Art. 48: "Persoanele îndreptãţite, precum şi persoanele vãtãmate într-un drept al lor, cãrora pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, acţiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluţiilor pronunţate, mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent, în condiţiile prezentei legi."
Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile art. 47 alin. (3) şi ale <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 încalcã principiile separaţiei puterilor în stat, al autoritãţii de lucru judecat a hotãrârilor judecãtoreşti definitive şi irevocabile, precum şi cel al neretroactivitãţii legii, prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 , criticate pe motiv cã ar încãlca principiul autoritãţii de lucru judecat a hotãrârilor judecãtoreşti definitive şi irevocabile, pronunţate anterior intrãrii în vigoare a acestei legi, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat, s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 149/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2003, considerând excepţia ca fiind neîntemeiatã.
Instanţa constituţionalã a reţinut cã autoritatea de lucru judecat "opereazã ca atare în cadrul unui nou proces civil şi nu este opozabilã autoritãţilor publice chemate sã punã în aplicare legea nouã care instituie mãsuri reparatorii pentru toţi cei ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale cãror acţiuni în revendicare au fost respinse de instanţele judecãtoreşti în temeiul prevederilor legale în vigoare la data pronunţãrii acelor hotãrâri judecãtoreşti. <>Legea nr. 10/2001 cuprinde reglementãri noi în materia restituirii şi dã un nou înţeles noţiunii de "imobile preluate în mod abuziv". [...] De altfel, nimic nu-l împiedicã pe legiuitor sã extindã, printr-o lege ulterioarã, sfera subiecţilor care urmeazã sã beneficieze de mãsuri reparatorii şi la persoane cãrora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioarã".
Aşa fiind, modificarea temeiului juridic al acţiunii, respectiv schimbarea calificãrii juridice a stãrii de fapt, înlãturã unul dintre elementele esenţiale ale autoritãţii de lucru judecat, şi anume identitatea de cauzã. Prin urmare, în situaţia în care s-ar naşte un nou litigiu, fundamentat juridic pe noua lege, acesta are o altã cauzã decât cea existentã în litigiul anterior, care, eventual, a avut acelaşi obiect şi aceleaşi pãrţi.
De asemenea, Curtea a mai reţinut cã principiul autoritãţii de lucru judecat este destinat sã asigure stabilitatea raporturilor juridice şi sã dea eficienţã activitãţii instanţelor judecãtoreşti. Astfel, este evident cã ori de câte ori instanţa soluţioneazã fondul cauzei, pronunţând o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, în cazul iniţierii unui nou litigiu devin aplicabile prevederile art. 166 din Codul de procedurã civilã, care prevãd cã "excepţia puterii lucrului judecat se poate ridica, de pãrţi sau de judecãtor, chiar înaintea instanţelor de recurs".
Atât considerentele, cât şi soluţiile acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, neintervenind elemente noi de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Analizând criticile de neconstituţionalitate cu privire la <>art. 47 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , Curtea observã cã aceste dispoziţii prevãd, în acord cu art. 48 din aceeaşi lege, posibilitatea ca în cazul în care unei persoane i s-ar respinge, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã, acţiunea privind restituirea în naturã a bunurilor preluate abuziv, formulatã pe baza dispoziţiilor dreptului comun, aceasta nu are închisã calea procedurii de restituire potrivit <>Legii nr. 10/2001 . În asemenea cazuri, persoana îndreptãţitã poate solicita mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent pentru imobilele preluate în mod abuziv, termenul de 6 luni de notificare, prevãzut de art. 21 alin. (1) din lege, urmând sã curgã de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a respins acţiunea de restituire. Scopul <>Legii nr. 10/2001 este acela de a repara prejudiciile suferite de foştii proprietari, prin restituirea în naturã a imobilelor preluate în mod abuziv de cãtre stat sau, în cazul în care restituirea nu mai este posibilã, prin stabilirea unor mãsuri reparatorii prin echivalent.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constatã, de asemenea, cã aceasta este neîntemeiatã. Curtea Constituţionalã, în jurisprudenţa sa, de exemplu <>Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, a statuat cã o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã reglementeze modul de acţiune dupã intrarea ei în vigoare, adicã în domeniul ei propriu de aplicare.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (3) şi ale <>art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã DIONYSOS - S.A. în Dosarul nr. 8.356/2003 al Tribunalului Prahova.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
