Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 422 din 13 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 872 din 28 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Asociaţia Chinologicã a Municipiului Bucureşti cu sediul în str. Popa Tatu nr. 61 în Dosarul nr. 1.942/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, prin consilier juridic, domnul Lucian Bagia, precum şi partea Asociaţia Chinologicã a Municipiului Bucureşti cu sediul în str. Sãlãjeni nr. 25, prin avocat, domnul Adrian Ibraim.
Cauza aflându-se în stare de judecatã, Curtea acordã cuvântul pãrţilor. Reprezentantul autorului excepţiei aratã cã, faţã de modificarea prin <>Legea nr. 219/2005 a art. 336 din Codul de procedurã civilã, excepţia de neconstituţionalitate invocatã a rãmas fãrã obiect, întrucât a fost înlãturatã neconstituţionalitatea normei juridice criticate. De asemenea, reprezentantul Asociaţiei Chinologice a Municipiului Bucureşti cu sediul în str. Sãlãjeni nr. 25 solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Precizeazã, însã, cã modificarea la care a fãcut referire autorul excepţiei nu afecteazã obiectul acesteia, <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 instituind o procedurã specialã, referitoare la soluţionarea recursurilor declarate împotriva încheierilor de admitere sau de respingere a cererilor de înscriere a asociaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Considerã cã textul criticat nu restrânge accesul liber la justiţie, întrucât persoanele interesate au posibilitatea de a sesiza instanţa de judecatã, în condiţiile legii generale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.942/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Asociaţia Chinologicã a Municipiului Bucureşti cu sediul în str. Popa Tatu nr. 61 într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei încheieri a Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a admis cererea de acordare a personalitãţii juridice şi de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor a Asociaţiei Chinologice a Municipiului Bucureşti cu sediul în str. Sãlãjeni nr. 25.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considerã cã prevederile <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât recursul, calea unicã de atac împotriva încheierii de admitere a cererii de înscriere a unei asociaţii sau fundaţii, nu poate fi formulat de alte pãrţi decât cele care au fost citate la dezlegarea pricinii. Precizeazã cã în materia asociaţiilor şi fundaţiilor nu îşi gãseşte aplicare art. 336 din Codul de procedurã civilã, care reprezintã legea generalã. Conform acestui articol, calea de atac împotriva hotãrârilor pronunţate în materii necontencioase este apelul, care poate fi introdus de orice persoanã interesatã, chiar dacã nu a fost citatã la soluţionarea cererii. În continuare, apreciazã cã textul de lege criticat încalcã dreptul de liber acces la justiţie al pãrţilor pentru apãrarea drepturilor şi intereselor lor legitime, deoarece, spre deosebire de dispoziţiile de drept comun aplicabile apelului, cuprinse în art. 336 alin. (4) din Codul de procedurã civilã sau de dispoziţiile speciale din vechea reglementare, respectiv <>art. 90 alin. (4) din Legea nr. 21/1924 , <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 nu precizeazã în mod expres posibilitatea formulãrii recursului de cãtre orice persoanã interesatã, inclusiv de cele care nu au fost citate la soluţionarea cererii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, textul de lege criticat îngrãdind posibilitatea persoanei interesate de a ataca în justiţie încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere a unei asociaţii sau fundaţii. În acest sens, aratã cã, în conformitate cu prevederile art. 336 din Codul de procedurã civilã, terţul interesat poate exercita calea de atac a recursului, cu condiţia declarãrii, în prealabil, a apelului. Or, <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 "suprimã calea de atac a apelului şi nu prevede în mod expres posibilitatea terţului de a declara recurs". De aceea, apreciazã cã "terţul interesat nu mai are la îndemânã nici o cale de atac" împotriva încheierilor de admitere sau de respingere a cererilor de înscriere a asociaţiilor sau fundaţiilor.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã derogarea de la principiul dublului grad de jurisdicţie, instituitã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 , nu reprezintã o încãlcare a art. 21 din Constituţie, întrucât "este destinatã sã asigure, în primul rând, celeritatea soluţionãrii cauzei, scurtând durata şi evitând, astfel, tergiversarea cauzei prin reluarea ciclului procesual". De asemenea, precizeazã cã "derogarea de la procedura de drept comun nu este unicã în legislaţie". În acest sens, menţioneazã, cu titlu de exemplu, încheierea prin care se decide, în procedurã necontencioasã, asupra cererii de sechestru asigurãtor, care este supusã numai recursului. În susţinerea constituţionalitãţii textului de lege criticat, Guvernul invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat cã accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege, deoarece competenţa şi cãile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite. În final, apreciazã cã orice persoanã fizicã sau juridicã are posibilitatea de a se adresa instanţei de judecatã, potrivit dreptului comun, în cazul în care se considerã vãtãmatã în drepturile sale recunoscute de lege.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, afirmã cã "accesul liber la justiţie are ca semnificaţie faptul cã legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social". De asemenea, aratã cã accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia. În continuare, precizeazã cã "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege". Mai aratã cã din prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie rezultã cã este de competenţa exclusivã a legiuitorului stabilirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobatã prin <>Legea nr. 246/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005. Acesta are urmãtorul cuprins:
- Art. 11: "(1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai recursului.
(2) În cazul în care procurorul nu a participat la soluţionarea cererii, parchetului de pe lângã instanţa sesizatã i se vor comunica şi copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asociaţiei, împreunã cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, dupã caz.
(3) Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la data pronunţãrii, pentru cei care au fost prezenţi, şi de la data comunicãrii, pentru cei care au lipsit.
(4) Recursul se soluţioneazã cu citarea pãrţilor, în camera de consiliu, de urgenţã şi cu precãdere. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunţarea şi redactarea hotãrârii se aplicã în mod corespunzãtor."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã autorul excepţiei criticã prevederile <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 , întrucât nu oferã terţilor interesaţi posibilitatea de a ataca încheierile pronunţate de instanţele judecãtoreşti cu privire la cererile de înscriere a asociaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Sub acest aspect, considerã cã textul criticat îngrãdeşte dreptul de liber acces la justiţie, statuat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Textul de lege ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate instituie o procedurã specialã, derogatorie de la prevederile dreptului comun în materie necontencioasã, procedurã ce se justificã prin necesitatea soluţionãrii cu celeritate a acestui tip de cereri. În <>Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , Curtea Constituţionalã a statuat cã "nu este contrarã principiului liberului acces la justiţie instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce priveşte cãile de atac, cât timp ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor". Din aceastã perspectivã, nu poate fi reţinutã critica autorului excepţiei, întrucât terţii interesaţi, persoane fizice sau juridice, îşi pot valorifica pe deplin dreptul constituţional de acces liber la justiţie. Astfel, nimic nu împiedicã persoana care considerã cã prin dobândirea personalitãţii juridice de cãtre o asociaţie i-au fost vãtãmate drepturile sau interesele sale legitime sã sesizeze instanţele judecãtoreşti în condiţiile prevãzute de legea generalã, şi anume cele ale art. 336 din Codul de procedurã civilã, astfel cum a fost modificat prin pct. 59 din <>Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Potrivit textului modificat, încheierea prin care se încuviinţeazã cererea este supusã recursului, care "[...] poate fi fãcut de orice persoanã interesatã, chiar dacã nu a fost citatã la dezlegarea pricinii". Modificarea este chiar în sensul susţinerilor autorului excepţiei, astfel cã şi sub acest aspect critica de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Asociaţia Chinologicã a Municipiului Bucureşti cu sediul în str. Popa Tatu nr. 61 în Dosarul nr. 1.942/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
