Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 421 din 3 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 12 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicatã de Ilie Bratu în Dosarul nr. 1.147/85/2011/a1 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.100D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 septembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 1.147/85/2011/a1, Tribunalul Sibiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Excepţia a fost ridicatã de Ilie Bratu cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate, care interzic temporar posibilitatea de a ieşi la pensie anticipat, contravin dispoziţiilor art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, dar şi dispoziţiilor Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a drepturilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminãrii şi apãrarea drepturilor omului recunoscute, precum şi celor referitoare la proprietate. În acest sens, aratã cã drepturile restrânse prin dispoziţiile Legii nr. 118/2010 reprezintã "bunuri" în înţelesul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia mai sus amintitã, astfel cã intrã în sfera de protecţie a acestui text internaţional. Mãsurile dispuse prin legea menţionatã nu întrunesc însã condiţiile referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, mai ales din perspectiva cerinţei existenţei unui just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale cetãţenilor, aşa cum a precizat Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Hotãrârea din 12 octombrie 2010, pronunţatã în Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, ori în Hotãrârea din 15 septembrie 2009, pronunţatã în Cauza Moskal contra Poloniei. De asemenea, nu sunt respectate nici cerinţele art. 53 din Constituţie. Totodatã, aratã cã prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât creeazã o diferenţã de tratament juridic între persoanele care au beneficiat de posibilitatea pensionãrii anticipate şi cele care nu mai au aceastã posibilitate, precum şi între cele care s-au pensionat sub incidenţa Legii nr. 19/2000 şi cele care, dupã încetarea aplicabilitãţii art. 10 din Legea nr. 118/2010, se vor putea pensiona anticipat, dar în condiţiile mai puţin avantajoase ale Legii nr. 263/2010.
Tribunalul Sibiu - Secţia civilã considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, pentru considerentele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 872/2010.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocã cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 872/2010.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în sistemul public de pensii, precum şi în sistemele de pensii neintegrate acestuia, dispoziţiile legale privind înscrierea la pensie anticipatã şi pensie anticipatã parţialã nu se mai aplicã.
(2) Cererile de înscriere la pensie anticipatã şi pensie anticipatã parţialã, depuse în condiţiile legii, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se vor soluţiona cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data depunerii."
Autorul excepţiei considerã cã prevederile de lege criticate aduc atingere urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47 alin. (1) şi (2) referitor la nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi.
De asemenea, invocã încãlcarea dispoziţiilor art. 14 şi art. 53 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminãrii şi apãrarea drepturilor omului recunoscute, precum şi art. 1 din primul Protocol la Convenţia amintitã, referitor la proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în esenţã, critica autorului excepţiei vizeazã nerespectarea condiţiilor constituţionale şi internaţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi şi diferenţele de tratament ce se nasc între pensionari în funcţie de legea aplicabilã la momentul deschiderii dreptului la pensie.
În ceea ce priveşte primul aspect de neconstituţionalitate invocat, Curtea observã cã autorul excepţiei pune în discuţie încãlcarea dreptului la pensie - vãzut şi din perspectiva unui drept patrimonial, ca obiect al dreptului de proprietate - înainte de a fi obţinut acest drept, fãcând în acest sens o comparaţie cu condiţiile în care persoanele au obţinut dreptul la pensie anterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 118/2010 .
Faţã de aceastã criticã, Curtea reţine cã, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi la alte forme de asigurãri ori de asistenţã socialã, se exercitã în condiţiile legii. Astfel, criteriile şi condiţiile acordãrii diferitelor tipuri de pensie, precum şi modificãrile aduse acestora se stabilesc prin lege. Mai mult, în funcţie de condiţiile economice şi sociale ale momentului, legiuitorul poate modifica aceste criterii, precum şi sã reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însã, tot pe principiul contributivitãţii, fãrã ca aceasta sã dobândeascã semnificaţia încãlcãrii dreptului la pensie.
Din aceastã perspectivã, a modificãrilor legislative pe care legiuitorul le poate opera în materia pensiilor, încãlcarea neconstituţionalã a dreptului la pensie poate fi pusã în discuţie doar în mãsura în care o persoanã a devenit titularã a acestui drept, prin îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege, iar, ulterior, legiuitorul modificã aceste condiţii, cu afectarea dreptului câştigat.
De asemenea, în lumina celor arãtate mai sus, încãlcarea dreptului la pensie este evidentã atunci când condiţiile prevãzute de legiuitor sunt stabilite cu încãlcarea principiului contributivitãţii.
Aşa fiind, în situaţia textului de lege criticat, Curtea apreciazã cã nu se poate vorbi despre o încãlcare a dreptului la pensie, de vreme ce legiuitorul nu a afectat prin mãsurile dispuse principiul contributivitãţii şi nu a adus atingere unor drepturi câştigate. În acest sens, trebuie observat cã art. 10 din Legea nr. 118/2010 se adreseazã doar persoanelor care solicitã deschiderea dreptului la pensie ulterior intrãrii în vigoare a legii.
Cu privire la pretinsa discriminare pe care textul de lege supus controlului de constituţionalitate ar crea-o între diferiţii titulari ai dreptului la pensie, în funcţie de momentul obţinerii acestui drept, Curtea reţine cã, prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, a statuat cã "situaţia diferitã în care se aflã cetãţenii în funcţie de reglementarea aplicabilã potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privitã ca o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale care consacrã egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice fãrã privilegii şi discriminãri".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicatã de Ilie Bratu în Dosarul nr. 1.147/85/2011/a1 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
