Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 42 din 31 ianuarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 11 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 12 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ana-Maria Plãcintã în Dosarul nr. 11.982/197/2006 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind inadmisibilã, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizeazã o omisiune legislativã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele :
Prin Încheierea din 12 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 11.982/197/2006, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 12 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ana-Maria Plãcintã într-un proces civil având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate cu motivarea cã "fac discriminare între persoanele care au fost trecute în contractul de închiriere şi persoanele care, deşi au locuit împreunã cu titularul defunct, nu au fost menţionate în contractul de închiriere", şi "cã impun condiţia menţionãrii în contract chiar şi a membrilor de familie care au locuit împreunã cu titularul defunct".
Judecãtoria Braşov apreciazã excepţia ca neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã scopul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 este acela de a asigura o protecţie temporarã chiriaşilor, inclusiv în condiţiile retrocedãrii imobilelor cãtre foştii proprietari. Legiuitorul a urmãrit sã asigure un echilibru just între interesele proprietarilor şi cele ale chiriaşului, astfel încât sã dea ambelor pãrţi posibilitatea exercitãrii concomitente a atributelor dreptului de proprietate, respectiv a drepturilor locative. În consecinţã, considerã excepţia neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 12 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, cu urmãtoarea redactare: "În cazul pãrãsirii definitive a domiciliului de cãtre titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, închirierea continuã, contractul de închiriere transferându-se, la cerere, dupã caz:
a) în beneficiul soţului sau al soţiei, dacã este menţionat în contract şi dacã a locuit efectiv împreunã cu titularul;
b) în beneficiul descendenţilor sau al ascendenţilor, dacã aceştia erau menţionaţi în contract şi dacã au locuit efectiv împreunã cu titularul. În cazul minorilor şi al incapabililor, care nu au reprezentant legal, autoritatea tutelarã este obligatã sã asigure asistenţa pentru încheierea, modificarea sau încetarea contractului de închiriere, dupã caz;
c) în beneficiul altor persoane, dacã acestea erau menţionate în contract şi dacã au locuit efectiv împreunã cu titularul cel puţin un an."
Textele constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 26 alin. (1) referitor la obligaţia autoritãţilor de a respecta viaţa intimã, familialã şi privatã. Este invocatã şi încãlcarea art. 1, art. 16 ultimul alineat şi art. 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei este nemulţumit de faptul cã legiuitorul a prevãzut ca beneficiare ale contractului de închiriere numai categoriile de persoane prevãzute în contract, nu şi persoanele care, deşi au locuit împreunã cu titularul contractului de închiriere, nu au fost menţionate în contract.
Aşadar, pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este determinatã exclusiv de o omisiune legislativã. Or, în temeiul art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţãrii", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.
Ca atare, în temeiul <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãruia aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia urmeazã a fi respinsã, ca fiind inadmisibilã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 12 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ana-Maria Plãcintã în Dosarul nr. 11.982/197/2006 al Judecãtoriei Braşov.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 ianuarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
