Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 42 din 14 martie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 , aprobata prin Legea nr. 112/1998
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 21 septembrie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 , aprobatã prin <>Legea nr. 112/1998 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Morarit Service" - S.A. Craiova în Dosarul nr. 3.166/1999 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde avocat Ida Schottek pentru Societatea Comercialã "Morarit Service" - S.A. Craiova, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului exceptiei arata ca dispoziţia cuprinsã în <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 este neconstitutionala, întrucât incalca prevederile imperative ale art. 16, 21 şi 24 din Constituţie. Motivul ridicãrii exceptiei a fost determinat de situaţia dificila în care se afla societatea comercialã pe care o reprezintã ca urmare a numãrului mare de litigii aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti, al cãror obiect îl constituie revendicarea de cãtre foştii proprietari sau succesorii acestora a morilor din judeţul Dolj, mori care au intrat în administrarea acestei societãţi comerciale în temeiul <>Legii nationalizarii nr. 119/1948 . Ca urmare a acestor litigii multe dintre acţiunile în revendicare au fost admise de instanţele de fond, astfel încât Societatea Comercialã "Morarit Service" - S.A. Craiova a atacat cu apel aceste hotãrâri, pentru care a fost obligatã sa plãteascã taxa judiciarã de timbru, pe fondul unui tratament juridic inegal în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei judiciare de timbru de cãtre cei care o acţioneazã în justiţie. În aceste condiţii, principii constituţionale precum egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi garantarea dreptului la apãrare sunt, pentru societatea comercialã în cauza, grav incalcate. Totodatã se mai precizeazã ca societatea are capital integral privat, astfel ca drepturile celor peste 3.400 de acţionari sunt grav afectate, în condiţiile în care buna-credinţa a acestora în cumpãrarea de acţiuni scoase la vânzare de stat este o dovada certa a încrederii lor în calitatea statului de fost proprietar. Se mai arata, de asemenea, ca pentru aprecierea temeiniciei motivelor invocate trebuie sa se retina faptul ca suma de 3.112.500 lei fixatã de instanta de apel pentru plata taxei judiciare de timbru nu are un caracter modic, întrucât, asa cum s-a arãtat anterior, numãrul mare de litigii ridica nivelul taxei de timbru la sume considerabile, mai ales ca, potrivit principiului disponibilitatii, valoarea imobilelor cu destinaţie de moara este lãsatã la aprecierea libera a reclamanţilor. Aceasta este o precizare pe care o considera necesarã, întrucât rãspunsul primit de la Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Dolj, Administraţia Financiarã a Municipiului Craiova - potrivit cãruia "nu se acorda înlesniri la plata obligaţiilor bugetare sub 100 milioane lei pentru persoane juridice" - nu a ţinut cont de numãrul mare de litigii pe care îl are societatea comercialã autoare a exceptiei. De aceea se solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca textul de lege criticat este în concordanta cu dispoziţiile constituţionale invocate de autor, adicã art. 16, 21 şi 24. Faptul ca prin <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , modificatã, au fost scutiţi de la plata taxei de timbru numai proprietarii şi succesorii acestora care revendica bunurile confiscate de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 nu creeazã o inechitate, deoarece legiuitorul a avut în vedere ca revendicarea bunurilor confiscate constituie o mãsura reparatorie fata de proprietarii lor iniţiali. De altfel, textul criticat a mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea pronunţându-se constant în sensul constituţionalitãţii acestuia. În consecinta, se solicita respingerea exceptiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 octombrie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 3.166/1999, Tribunalul Dolj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 , aprobatã prin <>Legea nr. 112/1998 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Morarit Service" - S.A. Craiova.
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata considera excepţia ridicatã ca fiind neîntemeiatã, deoarece în practica Tribunalului Dolj acest text de lege a fost interpretat în sensul ca numai proprietarii sau succesorii acestora beneficiazã de scutirea prevãzutã de lege, iar nu şi persoanele juridice sau statul de la care se revendica respectivele imobile, plecandu-se de la teza ca, dacã vointa legiuitorului ar fi fost în sensul de a scuti de la plata taxei judiciare de timbru toate pãrţile implicate în asemenea litigii, era necesar sa fie prevãzut acest lucru în textul de lege menţionat. Or, prin acest text de lege se face referire expresã la cererile principale, precum şi la cererile accesorii şi incidente "introduse de proprietari sau succesorii acestora". În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi participanţi în astfel de cauze, se considera ca obligaţia de a plati taxa de timbru nu este contrarã prevederilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, întrucât accesul liber la justiţie nu presupune şi gratuitatea acesteia. Justiţia este un serviciu public al statului, iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat, din contribuţii ale cetãţenilor. În acest sens este echitabil ca o parte din cheltuielile respective sa fie suportate de cei care recurg la acest serviciu, iar aceasta se realizeazã prin plata taxelor de timbru. Pe de alta parte, nu se poate susţine ca prin aceste dispoziţii legale se aduce atingere şi altor principii constituţionale, cum sunt egalitatea în drepturi şi garantarea dreptului la apãrare, întrucât, potrivit prevederilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civilã, contribuţia justitiabilului, prin avansarea unei pãrţi din cheltuielile pe care le implica serviciul public al justiţiei, poate fi recuperatã de la partea care cade în pretenţii, inglobandu-se în cheltuielile de judecata. Sub un alt aspect, se arata în continuarea opiniei instanţei judecãtoreşti, obligativitatea plãţii taxei de timbru nu se poate confunda în nici un mod cu lipsirea societãţii comerciale respective de dreptul la apãrare. În acest sens se poate observa din actele de la dosarul cauzei ca toate cererile formulate de Societatea Comercialã "Morarit Service" - S.A. Craiova sunt întocmite de consilierul juridic al societãţii comerciale.
În punctul de vedere al Guvernului se arata, pe de o parte, ca vointa legiuitorului rezulta clar din textul citat, în sensul ca numai proprietarii sau succesorii acestora beneficiazã de scutirea prevãzutã. De altfel, se considera ca textul criticat este în deplina concordanta cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituţie, care statueazã în mod expres ca reglementarea competentei şi a procedurii de judecata se face "prin lege", dându-se astfel libertate legiuitorului sa statueze în aceste domenii. Pe de alta parte, se arata ca nu se poate susţine ca obligaţia de a plati taxa de timbru este contrarã art. 21 alin. (1) din Constituţie, care prevede accesul oricãrei persoane la justiţie pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor sale legitime. Alin. (2) al aceluiaşi articol dispune ca nici o lege nu poate îngrãdi acest drept. Astfel, trebuie remarcat faptul ca acest text constituţional nu prevede gratuitatea justiţiei şi nici interdicţii cu privire la taxele în justiţie. De asemenea, acest text trebuie raportat şi la dispoziţiile art. 138 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "[...] taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat [...] se stabilesc numai prin lege". Rezulta deci ca legiuitorul ordinar este competent sa dispunã în acest domeniu. În spete asemãnãtoare, în care se criticau dispoziţiile referitoare la taxele judiciare de timbru, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat (de exemplu, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, prin Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, precum şi prin Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996) în sensul ca "accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea acestuia", justiţia fiind un serviciu public al statului, iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat, la ale cãrui venituri contribuie toţi cetãţenii. Totodatã, în punctul de vedere al Guvernului se mai menţioneazã ca, în temeiul <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 , aprobatã prin <>Legea nr. 112/1998 , Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
În concluzie, Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Acest text de lege scuteşte de la plata taxelor judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac, referitoare la: "cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente".
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca prevederile criticate incalca dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 24 privind dreptul la apãrare. Textele constituţionale invocate de autor au urmãtorul cuprins:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinând criticile formulate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 16 alin. (3), precum şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie nu au incidenta în cauza.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea art. 21 din Constituţie, Curtea constata ca <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , modificatã şi completatã, prevãzând scutiri de taxe, înlesneşte introducerea acţiunilor în justiţie pentru repararea abuzurilor sãvârşite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prin confiscarea unor bunuri proprietate privatã, înlesnire ce nu contravine nici unuia dintre textele constituţionale invocate de autorul exceptiei şi, în consecinta, excepţia urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 , aprobatã prin <>Legea nr. 112/1998 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Morarit Service" - S.A. Craiova în Dosarul nr. 3.166/1999 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 martie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
