Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 419 din 26 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 teza intai din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 28 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen Cãtãlina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 33 fraza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 ", excepţie ridicatã de Valentin Ionel Belmustaţã în Dosarul nr. 5.361/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.361/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 33 fraza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 ".
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Valentin Ionel Belmustaţã într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect anularea parţialã a unei hotãrâri a consiliului local.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat încalcã principiul suveranitãţii, consacrat de art. 2 din Constituţie, deoarece validarea mandatului de consilier local al unui candidat de pe lista unui partid politic depinde de confirmarea apartenenţei la acest partid politic a respectivului candidat, ceea ce lipseşte de conţinut orice semnificaţie a votului universal şi înfrânge voinţa poporului exprimatã prin vot, suveranitatea naţionalã ajungând astfel sã fie exercitatã de grupul organizat de persoane constituite într-un partid politic. Aratã cã lista de partid a fost votatã în considerarea atât a candidaţilor cuprinşi în conţinutul ei, cât şi a ordinii pe listã a fiecãruia dintre aceştia. Or, se poate ajunge la situaţia ca, "de la momentul la care au avut loc alegerile locale şi pânã la data la care urmeazã sã aibã loc şedinţa de validare a mandatelor consilierilor locali, conducerea partidelor sã facã o adevãratã selecţie a candidaţilor de pe propriile liste, lãsând fãrã niciun efect votul dat de cãtre alegãtori listei respectivului partid".
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Alegerile locale au la bazã scrutinul de listã şi nu cel uninominal, ceea ce înseamnã cã poporul român, ca electorat îşi manifestã alegerea cu privire la un partid politic, iar mecanismul de validare a voturilor şi desemnarea consilierilor locali din cadrul partidului respectiv reprezintã opţiunea legiuitorului.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 33 fraza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt constituţionale, legiuitorul fiind suveran în determinarea modalitãţilor de exercitare a drepturilor electorale şi în stabilirea, totodatã, a sistemului electoral, împreunã cu limitele sale. În plus, textul de lege criticat este în concordanţã cu prevederile art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 33 teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, având urmãtorul conţinut: "În cazul în care consilierul local declarat ales renunţã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmã în scris apartenenţa la partid."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 2 - "Suveranitatea" din Constituţie.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta urmeazã sã fie respinsã, critica de neconstituţionalitate formulatã fiind neîntemeiatã.
Suveranitatea naţionalã, principiu fundamental al statului român, aparţine, potrivit art. 2 din Constituţie, poporului român, care o exercitã prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Textul constituţional invocat exprimã, aşadar, voinţa constituantului român, potrivit cãreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţionalã aparţine într-adevãr poporului român, însã aceasta nu poate fi exercitatã într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectã, mijlocitã, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmã reprezintã expresia suveranitãţii naţionale, manifestatã prin exprimarea voinţei cetãţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentalã, sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã.
Astfel, Curtea reţine cã, la nivelul administraţiei publice locale, mandatul consilierilor locali care compun organele administraţiei publice locale, respectiv consiliul local, este obţinut prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumitã comunitate teritorialã limitatã, vot ce exprimã voinţa politicã a cetãţenilor pentru constituirea autoritãţilor locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituţie, partidele politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, respectând suveranitatea naţionalã, integritatea teritorialã, ordinea de drept şi principiile democraţiei. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat de <>Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, alegerile locale se caracterizeazã prin scrutinul de listã, fiind sarcina partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2) din Legea fundamentalã, sã selecteze, sã pregãteascã şi sã sprijine anumiţi membri în calitate de candidaţi înscrişi pe aceste liste. În atare condiţii, este evident cã votul cetãţenilor vizeazã un anumit partid politic, care se individualizeazã printr-un program politic propriu, şi nu candidaţii înscrişi pe lista acelui partid. Opţiunea politicã exprimatã de alegãtori în cazul scrutinului pe lisã nu vizeazã candidatul, ci partidul politic.
Aşadar, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate, potrivit cãreia înlocuirea, în condiţiile prevãzute de <>art. 33 teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , a mandatului unui consilier local declarat ales, cu mandatul primului supleant înscris pe lista aceluiaşi partid politic, este de naturã sã denatureze voinţa electoratului ca expresie a suveranitãţii naţionale, întrucât prin textul legal criticat se urmãreşte pãstrarea configuraţiei politice în cadrul autoritãţilor administraţiei publice locale, aşa cum aceasta a rezultat din votul alegãtorilor. În cazul în care, pânã la validarea mandatului, supleantul şi-a pierdut apartenenţa la partidul pe a cãrui listã a fost înscris, se va supune validãrii mandatul supleantului urmãtor înscris pe listã, în felul acesta respectându-se voinţa cetãţenilor care au votat lista.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Valentin Ionel Belmustaţã în Dosarul nr. 5.361/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
