Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 415 din 3 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 12 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã, din oficiu, de Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã în Dosarul nr. 2.358/122/2010 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 858D/2011.
La apelul nominal se prezintã personal partea Steliana Bârnac. Lipseşte partea Casa de Pensii Giurgiu, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţii prezente, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã cã, în considerarea riscurilor şi interdicţiilor cãrora le-a fost supusã în calitate de grefier şi de care sunt ţinuţi şi magistraţii, i-a fost acordatã o pensie de serviciu. Aceastã pensie reprezintã un bun în sensul art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Totodatã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în Cauza Stec şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii, nu a fãcut distincţie între pensiile contributive şi cele necontributive sub aspectul protecţiei acestora. De asemenea, nici Constituţia nu distinge între pensiile contributive şi cele necontributive. Aşa fiind, prevederile de lege criticate aduc atingere atât dreptului la pensie, cât şi dreptului de proprietate, întrucât au ca efect pierderea componentei necontributive a pensiei. Totodatã, aceste dispoziţii sunt discriminatorii, întrucât au dus, în practicã, la pronunţarea unor hotãrâri judecãtoreşti diferite cu privire la dreptul grefierilor de a mai beneficia sau nu în continuare de pensia de serviciu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sens în care invocã deciziile Curţii Constituţionale nr. 871/2010 şi nr. 1.380/2011, precum şi cele reţinute de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Cauza Frimu şi alţii contra României.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 2.358/122/2010, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicatã, din oficiu, de cãtre instanţa de judecatã cu prilejul soluţionãrii unor cauze având ca obiect drepturi de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã face o prezentare dezvoltatã a principiului retroactivitãţii şi a semnificaţiei sale atât din perspectiva dreptului civil, cât şi a celui penal, conchizând cã "modificarea conţinutului unui raport juridic, pe baza unei legi noi, ulterioarã constituirii acelui raport, pentru timpul urmãtor edictãrii legii reprezintã o acţiune retroactivã". De asemenea, combate cele reţinute de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa referitor la conformitatea Legii nr. 119/2010 cu principiul neretroactivitãţii legii civile.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 873/2010, aratã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cãrora:
- "Art. 3: "(1) Pensiile prevãzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în platã, se recalculeazã prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecãrei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevãzut de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) În situaţia pensiilor dintre cele prevãzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determinã considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevãzute de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se elaboreazã metodologia de recalculare a pensiilor prevãzute la art. 1, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului."
Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã considerã cã textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacrã principiul neretroactivitãţii legii civile.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aspectele invocate de autorul excepţiei au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţã, cã "pensiile de serviciu sunt compuse din douã elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivã şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivã, sã reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specialã". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurãri sociale, "ţine de politica statului în domeniul asigurãrilor sociale şi nu se subsumeazã dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specialã "nu poate fi consideratã ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate pânã la intrarea în vigoare a noii reglementãri şi asupra cãrora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încãlcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afecteazã pensiile speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilã nu sunt afectate de noile reglementãri. De asemenea, Legea privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor nu se rãsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrãrii sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
Relevant este deopotrivã faptul cã, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut cã "dreptul la pensie vizeazã pensia obţinutã în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specialã, deci la suplimentul financiar acordat de stat".
În sprijinul argumentelor sale, Curtea Constituţionalã a invocat în Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011, şi cele reţinute de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa referitoare la drepturile de asigurãri sociale. În acest sens, au fost amintite hotãrârile din 8 decembrie 2009 şi 31 mai 2011, pronunţate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, în care Curtea de la Strasbourg "a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul cã drepturile decurgând din sistemul de asigurãri sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnã cã implicã un drept la dobândirea proprietãţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi hotãrârile din 12 octombrie 2004 şi 28 septembrie 2004, pronunţate în cauzele Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Reducerea sau încetarea plãţii unui anumit cuantum al beneficiului acordat poate constitui o intervenţie în privinţa bunului ce trebuie justificatã (Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 58). Curtea a arãtat cã sistemul de securitate socialã este expresia solidaritãţii societãţii în raport cu membrii sãi vulnerabili (Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 61), aspect esenţial pe care Curtea de la Strasbourg l-a luat în seamã atunci când a analizat dacã restrângerea adusã implica o sarcinã individualã excesivã. Curtea a mai arãtat cã statele au o marjã largã de apreciere atunci când reglementeazã sistemul de pensii (paragraful 63) şi cã scãderea cuantumului pensiei cu aproape 50% nu este de naturã sã ştirbeascã esenţa dreptului la pensie, reclamantul fiind deci obligat sã suporte o scãdere rezonabilã şi proporţionalã (paragrafele 62 şi 63). Nu în ultimul rând, din paragraful 63 al hotãrârii reiese cã o reducere a cuantumului pensiei în vederea egalizãrii unor stãri de fapt existente este de dorit, respectiv acordarea unui cuantum al pensiei în funcţie de contribuţiile vãrsate, şi nu în funcţie de cuantumul concret al salariului (sistem contributiv versus sistem retributiv); în aceste condiţii, pierderea parţialã a unei pãrţi din pensie nu este o sarcinã individualã excesivã (paragraful 63)".
Având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),
----------
*1) A se vedea opinia separatã de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã, din oficiu, de Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã în Dosarul nr. 2.358/122/2010.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
