Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 415 din 3 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 11 iunie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, excepţie ridicatã de Ana Czirjek în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006) al Judecãtoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006), Judecãtoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare. Excepţia a fost ridicatã de Ana Czirjek într-o cauzã ce are ca obiect plângerea formulatã împotriva Procesului-verbal de contravenţie seria F nr. 0125200 din 11 iulie 2006 întocmit de Garda Financiarã Mureş.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine cã prin stabilirea unui plafon maxim al plãţilor în numerar pe care le pot efectua persoanele juridice şi prin sancţionarea cu amenzi disproporţional de mari a depãşirii acestui plafon se acţioneazã în folosul bãncilor şi al statului, încãlcându-se principiul egalitãţii în drepturi. În urma acestei discriminãri, bãncile câştigã, iar agenţii economici pierd. Totodatã, aceastã reglementare legalã împiedicã exercitarea activitãţii economice şi libera iniţiativã, reprimându-se voinţa agentului economic de a-şi stinge obligaţiile şi de a-şi încasa creanţele în modul pe care îl considerã cel mai potrivit.
Judecãtoria Târgu Mureş apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, întrucât dispoziţiile de lege criticate se aplicã fãrã nicio distincţie între persoanele juridice de drept public sau de drept privat. Cât priveşte faptul cã bãncile primesc un comision pentru plãţile efectuate prin decont bancar, aratã cã acest lucru ţine de specificul activitãţii bancare şi reprezintã o platã a serviciilor efectuate, acest aspect nefiind contrar Constituţiei şi neinstituind vreo discriminare. De asemenea, aratã cã accesul la o activitate economicã şi libera iniţiativã se exercitã în condiţiile legii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, iar situaţii diferite pot impune şi justificã instituirea unor regimuri juridice diferite. De asemenea, aratã cã art. 16 alin. (1) din Constituţie se adreseazã cetãţenilor, iar nu persoanelor juridice în raporturile cu alte persoane juridice. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 45 din Constituţie, considerã cã, de fapt, autorul excepţiei are în vedere aspecte de aplicare a legii, întrucât art. 5 alin. 2 lit. c) şi <>art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 permit o largã marjã de apreciere din partea autoritãţilor publice a sancţiunii ce poate fi aplicatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, având în vedere cã acestea nu instituie un tratament juridic diferenţiat pentru agenţii economici, ci se aplicã tuturor în aceleaşi condiţii. De asemenea, aratã cã accesul persoanei la o activitate economicã şi libera iniţiativã sunt garantate de Constituţie numai dacã se exercitã în condiţiile legii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobatã prin <>Legea nr. 131/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 28 octombrie 1996, aşa cum au fost modificate prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997, şi aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 88/1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 29 aprilie 1998, precum şi prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobatã prin <>Legea nr. 507/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
Acest text de lege are urmãtorul conţinut:
Art. 5 alin. 2 lit. c): "Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plãţi în numerar în urmãtoarele cazuri: [...]
c) plãţi cãtre persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plãţile cãtre o singurã persoanã juridicã fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumã de 50.000.000 lei. Sunt interzise plãţile fragmentate în numerar cãtre furnizorii de bunuri şi servicii, pentru facturile a cãror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plãţi cãtre o singurã persoanã juridicã în limita unui plafon zilnic în numerar în sumã de 100.000.000 lei, în cazul plãţilor cãtre reţelele de magazine de tipul Cash & Carry, care sunt organizate şi funcţioneazã în baza legislaţiei în vigoare. Sunt interzise plãţile fragmentate în numerar cãtre astfel de magazine, pentru facturile a cãror valoare este mai mare de 100.000.000 lei."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate încalcã urmãtoarele prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 45 privind libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea legalã a condiţiilor în care persoanele juridice pot efectua zilnic plãţi în numerar s-a impus pentru întãrirea disciplinei financiare, prevenirea evaziunii fiscale, cât şi pentru asigurarea circulaţiei monetare în condiţii optime. Aceste reglementãri asigurã îndeplinirea obligaţiei statului, prevãzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, de a asigura "protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã".
Dispoziţiile de lege criticate se aplicã în mod egal tuturor persoanelor juridice care efectueazã plãţi şi încasãri în numerar, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. Bãncile, ca mijlocitori de plãţi şi încasãri între agenţi economici, nu se aflã în aceeaşi situaţie cu celelalte persoane juridice, iar comisionul reprezintã o platã pentru serviciile efectuate. În ceea ce priveşte pretinsa poziţie privilegiatã a statului, Curtea constatã cã <>art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 nu creeazã o situaţie privilegiatã pentru stat, ci asigurã îndeplinirea obligaţiilor constituţionale ce revin acestuia.
În sfârşit, Curtea reţine cã, potrivit prevederilor art. 45 din Constituţie, accesul persoanei la o activitate economicã şi libera iniţiativã pot fi exercitate numai în condiţiile legii. Or, dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu îngrãdesc în niciun fel exerciţiul dreptului de acces la o activitate economicã şi nici al liberei iniţiative, reglementând doar condiţiile în care pot fi efectuate plãţile şi încasãrile în numerar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, excepţie ridicatã de Ana Czirjek în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006) al Judecãtoriei Târgu Mureş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
