Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 414 din 6 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 312/2001
Nicolae Popa - preşedinte Costicã Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Lucian Stângu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Aurelia Popa - procuror Claudia Miu - prim-magistrat asistent
Pe rol se aflã dezbaterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 28 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 312/2001 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Melana" - S.A. din Sãvineşti. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiatã, deoarece prevederile legale criticate pentru neconstituţionalitate nu aduc atingere principiului constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât acesta se aplicã tuturor persoanelor ce urmeazã sã fie disponibilizate. Cu privire la <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.105/2002 pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe ţarã, aratã cã aceasta nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate, iar în ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) [devenit art. 52 alin. (1)] şi ale art. 150 [devenit art. 154 din Constituţie] apreciazã cã acestea nu au legãturã cu cauza.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 23 mai 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 975/C/2003, Tribunalul Neamţ - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 28 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Melana" - S.A. din Sãvineşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de foşti salariaţi ai societãţii comerciale anterior menţionate, prin care solicitã acordarea plãţilor compensatorii, calculate în raport cu nivelul actual al "salariului minim brut pe ţarã" prevãzut la <>art. 1 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.105/2002 . În motivarea excepţiei se susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât prin disponibilizãrile efectuate în anul 1999, în cadrul concedierilor colective, "media salariului pe societate era de 1.150.900 lei, când salariul minim pe economie era de 400.000 lei, iar la data disponibilizãrii petenţilor "salariul minim pe economie este de 2.500.000 lei, cu o creştere de peste şase ori faţã de anul 1999", situaţie care creeazã discriminãri între salariaţii disponibilizaţi prin concedieri colective în anul 1999, în ceea ce priveşte plãţile compensatorii. Se considerã cã aceleaşi dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 48 alin. (1) din Constituţie, deoarece disponibilizaţii au fost prejudiciaţi datoritã faptului cã pentru stabilirea "salariului de bazã brut pe ţarã" nu s-a corelat <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.105/2002 cu <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 . Se mai susţine cã pentru aceleaşi motive sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 150 din Constituţie. Tribunalul Neamţ - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece <>art. 28 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 nu instituie un regim discriminatoriu între salariaţii disponibilizaţi în etapele anterioare şi contestatorii din dosarul în cadrul cãruia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, care au fost disponibilizaţi la data de 1 aprilie 2003. Drepturile salariale ale persoanelor disponibilizate se stabilesc fãrã discriminãri sau privilegii, întrucât <>art. 28 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 nu precizeazã cuantumul lunar al salariului net pe unitate, ci dispune generic. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul criticat reglementeazã în mod generic modul de determinare a cuantumului plãţilor compensatorii, iar elementele pe baza cãrora se calculeazã salariul mediu pe unitate sunt reglementate de <>Hotãrârea Guvernului nr. 624/1999 , aceste elemente incluzând componente ale salariului de bazã. Evoluţia salariului minim brut pe ţarã, reglementat prin hotãrâri ale Guvernului, are influenţã asupra cuantumului plãţii compensatorii la data disponibilizãrii prin concedieri colective, deoarece nivelul salariilor de bazã, în funcţie de care se stabileşte salariul net pe unitatea din care sunt disponibilizaţi salariaţii, nu poate fi mai mic decât nivelul salariului minim brut pe ţarã. Astfel fiind, textul criticat nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocându-se în sprijinul acestei susţineri şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat în mod constant cã, "dacã la situaţii egale trebuie sã se aplice un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit". În ceea ce priveşte art. 48 alin. (1) şi art. 150 din Constituţie, pretins încãlcate de dispoziţia legalã ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, acestea nu au incidenţã în cauzã. Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele motive: Dispoziţia legalã criticatã nu este contrarã prevederilor art. 16 din Constituţie, deoarece legiuitorul poate reglementa în mod diferit, în perioade diferite şi în funcţie de posibilitãţile existente, drepturile ce se acordã unor categorii de cetãţeni. Astfel, stabilirea drepturilor materiale şi a altor ajutoare de aceeaşi naturã acordate aceloraşi categorii de cetãţeni în acelaşi cuantum, în perioade diferite şi prin acte normative diferite, nu este de naturã sã creeze nici privilegii şi nici discriminãri. Criticile de neconstituţionalitate întemeiate pe prevederile art. 48 alin. (1) şi ale art. 150 din Constituţie nu sunt relevante, neavând incidenţã în cauzã. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, republicatã, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 28 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 29 iunie 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 312/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 6 iulie 2001, prevederi care au urmãtorul conţinut: Art. 28. - "Plata compensatorie reprezintã o sumã neimpozabilã al cãrei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat în luna anterioarã disponibilizãrii." Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile criticate încalcã prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 48 alin. (1) şi ale art. 150 din Constituţie, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare, al cãror conţinut este urmãtorul: Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege." Art. 52 alin. (1): "Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei." Art. 154: "(1) Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care nu contravin prezentei Constituţii. (2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, dupã caz, Guvernului, propuneri corespunzãtoare." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine cã dispoziţiile criticate nu sunt contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, deoarece reglementeazã doar criteriile de determinare a întinderii plãţilor compensatorii, fãrã sã stabileascã aplicarea unor tratamente juridice diferite la situaţii egale, care sã aibã semnificaţia instituirii unor privilegii sau discriminãri prin modul de calcul al drepturilor cuvenite. De asemenea, Curtea reţine cã elementele pe baza cãrora se calculeazã salariul pe unitate nu sunt reglementate prin ordonanţa de urgenţã criticatã, ci prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 624/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, iar ulterior, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.105/2002 pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe ţarã. Or, hotãrârile Guvernului sunt acte normative care sunt excluse de la controlul de constituţionalitate. În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul cã s-a stabilit salariului brut pe ţarã fãrã sã se coreleze dispoziţiile criticate cu cele ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.105/2002 , Curtea constatã cã este neîntemeiatã, urmând sã fie respinsã, deoarece acest aspect de tehnicã legislativã nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate. În acelaşi sens s-a pronunţat, în mod constant, Curtea Constituţionalã, de exemplu prin <>Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000. De asemenea, urmeazã sã fie respinsã şi critica privind încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã şi ale art. 154 referitoare la conflictul temporal de legi, întrucât se constatã cã prevederile criticate nu cad sub sfera de incidenţã a acestor dispoziţii constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 28 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 312/2001 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Melana" - S.A. din Sãvineşti în Dosarul nr. 975/C/2003 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilã. Definitivã şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 noiembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat asistent, Claudia Miu
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
