Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 414 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 31 iulie 2015
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, excepţie ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi în Dosarul nr. 3.197/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 145D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 295 din 28 aprilie 2015.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă Decizia nr. 371 din 26 iunie 2014, prin care Curtea a arătat că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat faptul că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere. Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa aceleiaşi instanţe europene, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele dintre diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.197/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. Excepţia a fost ridicată de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi într-o cauză având ca obiect "anulare act administrativ".
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006, verificarea procedurii de atribuire a contractelor de către Ministerul Finanţelor Publice era selectivă, însă prin textul criticat din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 sa instituit obligativitatea acestei verificări de către Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, ca o condiţie a suportării de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, împrejurare ce conduce la o încălcare a principiului egalităţii prevăzut de art. 16 din Constituţie. Aşa fiind, consideră că prin prevederile criticate nu se aplică un tratament juridic egal tuturor entităţilor juridice care s-au aflat în situaţii identice, nerecunoscându-se aceleaşi drepturi pentru toţi beneficiarii fondurilor europene cărora li s-au aplicat corecţii financiare şi care au înregistrat abateri de la procedura de achiziţie publică.
7. De asemenea, consideră că impunerea, prin art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013, a obligativităţii dovedirii acestei verificări pentru a beneficia de suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare, determină "o restrângere nepermisă a beneficiarilor de fonduri europene", cu încălcarea art. 53 din Constituţie.
8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 este neîntemeiată în raport de dispoziţiile art. 16 şi art. 53 din Constituţie. În susţinerea acestei opinii invocă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 371 din 26 iunie 2014.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus la dosar de partea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013 şi aprobată prin Legea nr. 16/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 4 martie 2015. Prevederile criticate au următorul cuprins:
- Art. 2 alin. (4): "Prevederile alin. (1)-(3) se aplică:
a) numai în cazul contractelor de achiziţie publică, a căror procedură de atribuire a fost iniţiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuţi la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, şi pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată;".
13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi şi art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul cauzei în cadrul căreia aceasta a fost invocată îl reprezintă cererea în contencios administrativ formulată de Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. 48 din 20 ianuarie 2014 prin care s-a respins contestaţia formulată de către Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi, decizie emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, emisă de Direcţia generală programe europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
15. Astfel, în cadrul verificării solicitării de plată formulate de beneficiarul Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, Direcţia generală programe europene - Direcţia autorizare programe - Serviciul autorizare Programul operaţional regional, în analiza sa, a avut în vedere două contracte de achiziţie publică afectate de nereguli, şi anume Contractul de servicii nr. 6.765 din 27 iulie 2007 (în valoare de 200.000,00 lei - fără TVA) şi Contractul nr. 1.819 din 16 februarie 2010, având ca obiect achiziţie servicii de auditare financiară (cu o valoare estimată a contractului de aproximativ 37.169 euro).
16. Curtea reţine că în urma verificării acestei solicitări de plată, Direcţia generală programe europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a emis Nota privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, prin care s-a comunicat Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Călăraşi că nu au fost îndeplinite condiţiile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013, respectiv procedura de atribuire nu a făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice.
17. Prin Decizia nr. 48 din 20 ianuarie 2014, Serviciul soluţionare contestaţii nereguli fonduri europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a respins, ca fiind neîntemeiată, contestaţia formulată de către Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, subliniind că, pentru a fi suportate de la bugetul de stat, sumele reţinute în sarcina solicitantului trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiţii, şi anume:
- sumele să rezulte din corecţiile financiare aplicate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011;
- procedura de achiziţie să fie iniţiată înainte de data 10 iunie 2011;
- procedura de atribuire să facă obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/ compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice (UCVAP/CVAP) şi pentru care nu există un aviz consultativ emis în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006.
18. În speţă, analizând conformitatea solicitării formulate de Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a constatat că procedura de atribuire nu a făcut obiectul verificării U.C.V.A.P./C.V.A.P. şi, prin urmare, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a îndeplinit una din condiţiile imperative impuse de art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013.
19. În contextul celor mai sus menţionate, din analiza actelor depuse la Dosarul nr. 3.197/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, instanţa de contencios constituţional reţine că, în ceea ce priveşte Contractul de servicii nr. 6.765 din 27 iulie 2007, demararea procedurii de achiziţie a avut loc la data de 8 mai 2007, iar în temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 26 aprilie 2006 (în forma în vigoare la aceea dată), "Ministerul Finanţelor Publice, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, efectuează verificarea procesului de atribuire a contractelor în mod selectiv, pe baza analizei de risc." Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă menţionată, "fac obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a următoarelor contracte: [...] b) contractele de servicii şi contractele de concesiune de servicii cu valoare estimată, fără TVA, mai mare sau egală cu 40.000 euro;", iar în conformitate cu art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ, "Analiza de risc se realizează pentru toate contractele prevăzute la art. 1 alin. (2)." Prin urmare, la data iniţierii procedurii de achiziţie, verificarea procesului de atribuire a contractelor se realiza de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza unor criterii de selecţie stabilite prin Normele din 19 iulie 2006 de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006. Astfel, potrivit art. 9 din aceste norme, selectarea procedurilor de achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii în vederea verificării aspectelor procedurale se realiza folosindu-se analiza de risc, în principal, pe baza anumitor criterii, şi anume: valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau concesiune de lucrări publice ori servicii; tipul şi dimensiunea autorităţii contractante; sursa de finanţare; procedura de achiziţie publică utilizată; istoricul şi experienţa autorităţii contractante în domeniul achiziţiilor publice. Având în vedere legislaţia în materie incidentă la aceea dată, Contractul de servicii nr. 6.765 din 27 iulie 2007 nu a fost selectat în vederea verificării de către Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice.
20. În ceea ce priveşte Contractul nr. 1.819 din 16 februarie 2010, având ca obiect achiziţie servicii de auditare financiară, procedura de atribuire a fost iniţiată la data de 18 decembrie 2009, iar potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006, în forma în vigoare la aceea dată, Ministerul Economiei şi Finanţelor era desemnat "ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale responsabil pentru îndeplinirea funcţiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidenţa legislaţiei privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii", iar alineatul 2 al aceluiaşi articol prevedea că, "În sensul prevederilor alin. (1), fac obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor cu valoare estimată, fără TVA, egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare." Curtea reţine că, potrivit art. 124 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, în forma în vigoare la acea dată, "Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri: [...] b) pentru contractul de servicii: 100.000 euro;[...]" Aşa fiind, din coroborarea prevederilor mai sus menţionate, Curtea reţine că, potrivit legislaţiei în materia achiziţiilor publice, în vigoare la acea dată, făceau obiect al verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire numai în cazul contractelor de servicii a căror valoare estimată, fără TVA, era egală sau mai mare cu suma de 100.000 euro. Or, în cazul contractului în discuţie, valoarea estimată a acestuia era de aproximativ 37.169 euro, astfel încât, întrucât valoarea estimată a contractului a fost mai mică decât pragul valoric prevăzut pentru contractele de servicii de art. 124 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, procedura de achiziţie nu a făcut obiectul funcţiei de verificare exercitate de către Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice.
21. Referitor la critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 "instituie un tratament juridic diferenţiat unor entităţi juridice care s-au aflat în situaţii identice, nerecunoscându-se aceleaşi drepturi pentru toţi beneficiarii fondurilor europene cărora li s-au aplicat corecţii financiare şi care au înregistrat abateri de la procedura de achiziţie publică", Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
22. Astfel, în contextul criticii formulate, Curtea reţine că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013 stabilesc condiţiile în care sunt suportate de la bugetul de stat sumele aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, determinând cu precizie sfera contractelor de achiziţie publică vizate de acest act normativ. Aşa cum prevede art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013, în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, acest act normativ "se aplică beneficiarilor de fonduri europene, instituţii publice locale, respectiv comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţii publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora, din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, până la sfârşitul perioadei de implementare a Programului".
23. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare, Curtea reţine că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii deosebite pentru situaţii diferite, aşa cum este şi în cazul de faţă. Împrejurarea că, în cazul Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, legiuitorul a condiţionat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare de îndeplinirea anumitor condiţii, printre care şi aceea ca procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică să fi făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice (UCVAP/CVAP), reprezintă o măsură legislativă pe deplin justificată, având în vedere sumele considerabile ce trebuie plătite de la bugetul de stat în contul creanţelor stabilite pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.
24. În acest sens, aşa cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, trebuie avută în vedere şi poziţia Comisiei Europene, care a recomandat, în mod repetat, că "Guvernul României trebuie să ia măsuri strategice pentru a asigura suportarea sumelor aferente corecţiilor de la bugetul de stat", iar neadoptarea acestor măsuri "poate conduce la scăderea gradului de absorbţie a fondurilor alocate României şi, ulterior, la grevarea bugetului de stat cu sumele necesare finalizării proiectelor contractate."
25. Totodată, Curtea constată că în ceea ce priveşte verificarea procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, legiuitorul a avut în vedere o serie de criterii, precis determinate, şi anume: sursa de finanţare a contractului ce urmează a fi încheiat (selectându-se cu prioritate procedurile iniţiate de autorităţile contractante pentru atribuirea contractelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile), tipul procedurii de atribuire, tipul contractului ce urmează a fi încheiat, selectându-se procedurile de atribuire în ordinea complexităţii lor, a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, şi anume în ordinea descrescătoare a valorii estimate a contractelor ce urmează a fi încheiate, precum şi istoricul şi experienţa autorităţii contractante/entităţii juridice în domeniul achiziţiilor publice. Ca atare, noţiunea de "selectiv" prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 nu are semnificaţia unei verificări aleatorii, ci această verificare se desfăşoară pe baza unor criterii stabilite, punctual, prin Normele de aplicare ale acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.
26. De altfel, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, pentru a se constata încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, trebuie ca persoanele respective să se afle în aceeaşi situaţie juridică, ceea ce nu se confirmă în cauza de faţă, ordonanţa criticată fiind adoptată în scopul reglementării unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. În acest context, Curtea reţine că Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 reglementează situaţia unor persoane juridice de drept public, beneficiari de fonduri europene, în speţă autoarea excepţiei de neconstituţionalitate fiind o unitate administrativ-teritorială care, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, este persoană juridică de drept public. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni şi nu între persoane juridice de drept public. În acest sens este şi Decizia nr. 1.300 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 21 decembrie 2009, prin care Curtea Constituţională a reţinut că "art. 16 alin. (1) din Constituţie are în vedere egalitatea în drepturi între cetăţeni. Dobândind un sens mai larg, mai ales datorită semnificaţiilor stabilite prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în aplicarea prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, principiul egalităţii în drepturi a fost extins şi în ceea ce priveşte persoanele juridice, având în vedere că acestea sunt constituite şi reprezintă voinţa unor persoane fizice". Chiar şi în această interpretare extinsă, Curtea a apreciat, totuşi, că "acest principiu nu îşi găseşte aplicarea atunci când este vorba de a compara regimul juridic al unor persoane fizice sau juridice de drept privat, cu sau fără scop comercial, cu cel căruia îi sunt supuse instituţiile publice, ca persoane juridice înfiinţate prin acte de putere sau de dispoziţie ale autorităţilor publice centrale sau locale în scopul realizării unor acţiuni fără caracter comercial sau pentru îndeplinirea unui serviciu public nepatrimonial."
27. Mai mult, în prezenta cauză, fiind vorba de acordarea unor facilităţi fiscale pentru anumite persoane juridice de drept public, în considerarea unui scop legitim, este apanajul legiuitorului să stabilească întinderea şi aplicarea în concret a acestora. Aşa fiind, Curtea constată că măsura legislativă criticată este în deplină concordanţă şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează şi pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunţată în Cauza Stere şi alţii împotriva României, paragraful 50). Aşa cum s-a reţinut prin Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 41, legiuitorul ar trebui să beneficieze, atunci când pune în aplicare politicile sale, mai ales cele sociale şi economice, de o mai mare flexibilitate pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită o reglementare, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acesteia din urmă.
28. Prin urmare, având în vedere aspectele menţionate, Curtea constată că nu se poate reţine nici critica potrivit căreia prin reglementarea legală criticată se instituie "o restrângere nepermisă a beneficiarilor de fonduri europene", cu încălcarea art. 53 din Constituţie.
29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Călăraşi în Dosarul nr. 3.197/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
