Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 414 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 26 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Mihail Decean în Dosarul nr. 1.769/2005 al Tribunalului Arad - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele Curţii Constituţionale dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 475D/2005, care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã în faţa Tribunalului Arad - Secţia civilã de Gudiu Nicolae, Mircea Creţu, Anca Nacu, Constantin Costea, Marian Bratiş, Claudia Rohnean, Petrovan Liliana, Suiu Florin Vivi, Ruxandra Codrea, Romulus Proks, Zorina Horvath, Corina Balcu, Marinela Mihalca, Aurora Bihoi, Emilia Cioabã, Adriana Spãtaru, Dana Jebelean, Doina Rizac, Incze Istvan, Puşa Carmen Pârvulescu, Viorica Tortolea, Casiana Seculi, Bugarsky Gheorghe, Eugen Blaga, Mihaela Roibu, Maria Belicariu, Didona Lungulescu, Loredana Neamţu, Carmina Orza, Diaconescu Dãnuţ, Miculiţ Mariana, Marghescu Rodica, Popescu Constantin, Mihãieş Aurel, Pokker Adina, Mãruşteru Mihaela, Ţiroga Ilie Dorin, Ionescu Victor, Mancaş Ramiro Virgil, Godea Mircea Sandu, Barbã Ionel, Bârcaci Doina, Copoceanu Maria, Catargiu Victoria, Mãlescu Magdalena, Muntean Doiniţa, Pistriceanu Ana Maria, Buta Anca, Micu Petruţa, Stoia Liviu Isaia, Damian Dorian, Damşa Virgil, Dincã Ion, Danilov Milan, Graur Ioan, Martinescu Maria, Lãpãdat Maria, Sârbu Gabriela, Obeşterescu Gheorghe, Purcãriţa Trandafir, Nistor Erica, Dogaru Florin, Gavrilescu Maria Ofelia, Rambu Rujiţa, Calai Daniela, Moţiu Florin, Barac Lidia, Corhan Adriana, Jivan Ioan, Giurgincã Marinela, Olaru Rodica, Chiu Mircea şi Ionescu Ioan în Dosarul nr. 1.701/2005.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 475D/2005 la Dosarul nr. 474D/2005, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiatã. În acest sens aratã cã instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat în numeroase rânduri cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, în cauzã neexistând elemente noi ce ar putea justifica schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 9 mai 2005, pronunţate în dosarele nr. 1.769/2005 şi nr. 1.701/2005, Tribunalul Arad - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Mihail Decean, Gudiu Nicolae, Mircea Creţu, Anca Nacu, Constantin Costea, Marian Bratiş, Claudia Rohnean, Petrovan Liliana, Suiu Florin Vivi, Ruxandra Codrea, Romulus Proks, Zorina Horvath, Corina Balcu, Marinela Mihalca, Aurora Bihoi, Emilia Cioabã, Adriana Spãtaru, Dana Jebelean, Doina Rizac, Incze Istvan, Puşa Carmen Pârvulescu, Viorica Tortolea, Casiana Seculi, Bugarsky Gheorghe, Eugen Blaga, Mihaela Roibu, Maria Belicariu, Didona Lungulescu, Loredana Neamţu, Carmina Orza, Diaconescu Dãnuţ, Miculiţ Mariana, Marghescu Rodica, Popescu Constantin, Mihãieş Aurel, Pokker Adina, Mãruşteru Mihaela, Ţiroga Ilie Dorin, Ionescu Victor, Mancaş Ramiro Virgil, Godea Mircea Sandu, Barbã Ionel, Bârcaci Doina, Copoceanu Maria, Catargiu Victoria, Mãlescu Magdalena, Muntean Doiniţa, Pistriceanu Ana Maria, Buta Anca, Micu Petruţa, Stoia Liviu Isaia, Damian Dorian, Damşa Virgil, Dincã Ion, Danilov Milan, Graur Ioan, Martinescu Maria, Lãpãdat Maria, Sârbu Gabriela, Obeşterescu Gheorghe, Purcãriţa Trandafir, Nistor Erica, Dogaru Florin, Gavrilescu Maria Ofelia, Rambu Rujiţa, Calai Daniela, Moţiu Florin, Barac Lidia, Corhan Adriana, Jivan Ioan, Giurgincã Marinela, Olaru Rodica, Chiu Mircea şi Ionescu Ioan în cauze ce au ca obiect pretenţii pentru plata primei de concediu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã <>art. 41^1 din Legea nr. 50/1996 , introdus prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 , a prevãzut dreptul magistraţilor la prima de concediu. De acest drept magistraţii nu au beneficiat niciodatã, întrucât aplicarea prevederii legale a fost suspendatã succesiv prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 şi prin legile anuale ale bugetului de stat, iar apoi expres abrogatã prin <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 . Susţin cã aceastã abrogare s-a fãcut cu încãlcarea prevederilor art. 44 din Constituţie care garanteazã dreptul la proprietatea privatã, întrucât "dreptul la prima de concediu câştigat prin lege nu poate fi abrogat printr-o altã lege. Abrogarea a fost fãcutã arbitrar cu încãlcarea principiului imperativ al constituţionalitãţii actelor normative şi al supremaţiei Constituţiei, prevãzut de art. 1 alin. (5)". Prin neplata primei de concediu s-a încãlcat dreptul la muncã şi la protecţia socialã a muncii, garantat de art. 41 din Constituţie. Acest drept fundamental nu putea fi abrogat. Putea fi restrâns, eventual, exerciţiul lui, dacã ar fi fost îndeplinite condiţiile prevãzute de art. 53 din Constituţie.
Tribunalul Arad - Secţia civilã apreciazã cã excepţia ridicatã este întemeiatã. Însuşindu-şi motivele de neconstituţionalitate invocate de autorul excepţiei, mai aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare şi prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, întrucât prin aceste dispoziţii "magistraţii au fost privaţi de un drept salarial conex, consacrat de o lege anterioarã, fãrã a avea nici o cale de acces în mod concret în faţa unei instanţe cu plenitudine de jurisdicţie".
Întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu a fost ridicatã din oficiu de instanţã, controlul de constituţionalitate urmeazã a se limita la motivele invocate de autorul excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 sunt constituţionale. Aratã în acest sens cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite.
Considerã cã abrogarea prin dispoziţiile de lege criticate a prevederilor referitoare la salarizarea şi la alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat acestora sunt în conformitate cu art. 41 alin. (2) din Constituţie, iar nu în contradicţie cu acesta.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a textului, prin raportare la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, apreciazã cã instanţa de contencios constituţional a constatat cã beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este şi prima de concediu, nu constituie un drept constituţional fundamental, precum şi cã legiuitorul este în drept sã le acorde, sã le modifice ori sã înceteze acordarea lor, precum şi sã stabileascã perioada de timp pentru care le acordã.
Invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv <>Decizia nr. 12/2005 , <>Decizia nr. 148/2005 şi <>Decizia nr. 37/2005 .
Aratã cã dispoziţiile art. 1 alin. (4), art. 21 şi art. 44 din Legea fundamentalã nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, dispoziţii conform cãrora: "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã art. 1^1, precum şi celelalte dispoziţii referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit <>legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 1 alin. (5), art. 41, 44 şi 53 din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 41: "(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã.
(2) Salariaţii au dreptul la mãsuri de protecţie socialã. Acestea privesc securitatea şi sãnãtatea salariaţilor, regimul de muncã al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţarã, repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionalã, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normalã a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncã egalã, femeile au salariu egal cu bãrbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii.
(6) Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezumã.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinţã, urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Prevederea într-un act normativ a dreptului unor categorii de personal salarizat de a beneficia de anumite prime, sporuri ori adaosuri la salarii sau indemnizaţii de bazã, în speţa de faţã primã de concediu, nu reprezintã titlu constitutiv de drept de proprietate privatã, care este garantat şi ocrotit conform prevederilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie. O asemenea prevedere legalã are semnificaţia acordãrii unor drepturi salariale suplimentare, care pot da naştere la un drept de creanţã, atât timp cât prevederea legalã este în vigoare şi aplicabilã, nu este suspendatã aplicarea ei şi nu este abrogatã.
Art. 41 alin. (2) din Constituţie prevede, printre mãsurile de protecţie socialã la care au dreptul salariaţii, "instituirea unui salariu minim brut pe ţarã, repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit". Aşadar, drepturile salariale suplimentare, cum sunt primele, sporurile sau adaosurile, prevãzute în acte normative, nu constituie drepturi fundamentale consacrate în Constituţie, care nu ar mai putea fi modificate sau chiar anulate.
Neputându-se reţine nerespectarea Constituţiei, a supremaţiei sale ori a unor legi în vigoare, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
De altfel, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 , Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, respingând excepţia de fiecare datã, ca fiind neîntemeiatã. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 37 din 25 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 18 martie 2005, Curtea Constituţionalã a statuat cã "Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este şi prima de concediu, nu constituie un drept constituţional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în privinţa reglementãrii lor. În consecinţã, legiuitorul este în drept sã le acorde, sã le modifice ori sã înceteze acordarea lor, precum şi sã stabileascã perioada în care le acordã". Aceleaşi considerente au fost reţinute şi în <>Decizia nr. 148 din 17 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 mai 2005.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate invocatã urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã în faţa Tribunalului Arad - Secţia civilã de Mihail Decean în Dosarul nr. 1.769/2005 şi de Gudiu Nicolae, Mircea Creţu, Anca Nacu, Constantin Costea, Marian Bratiş, Claudia Rohnean, Petrovan Liliana, Suiu Florin Vivi, Ruxandra Codrea, Romulus Proks, Zorina Horvath, Corina Balcu, Marinela Mihalca, Aurora Bihoi, Emilia Cioabã, Adriana Spãtaru, Dana Jebelean, Doina Rizac, Incze Istvan, Puşa Carmen Pârvulescu, Viorica Tortolea, Casiana Seculi, Bugarsky Gheorghe, Eugen Blaga, Mihaela Roibu, Maria Belicariu, Didona Lungulescu, Loredana Neamţu, Carmina Orza, Diaconescu Dãnuţ, Miculiţ Mariana, Marghescu Rodica, Popescu Constantin, Mihãieş Aurel, Pokker Adina, Mãruşteru Mihaela, Ţiroga Ilie Dorin, Ionescu Victor, Mancaş Ramiro Virgil, Godea Mircea Sandu, Barbã Ionel, Bârcaci Doina, Copoceanu Maria, Catargiu Victoria, Mãlescu Magdalena, Muntean Doiniţa, Pistriceanu Ana Maria, Buta Anca, Micu Petruţa, Stoia Liviu Isaia, Damian Dorian, Damşa Virgil, Dincã Ion, Danilov Milan, Graur Ioan, Martinescu Maria, Lãpãdat Maria, Sârbu Gabriela, Obeşterescu Gheorghe, Purcãriţa Trandafir, Nistor Erica, Dogaru Florin, Gavrilescu Maria Ofelia, Rambu Rujiţa, Calai Daniela, Moţiu Florin, Barac Lidia, Corhan Adriana, Jivan Ioan, Giurgincã Marinela, Olaru Rodica, Chiu Mircea şi Ionescu Ioan în Dosarul nr. 1.701/2005.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
