Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 413 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 7 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicatã de Marius Martin în Dosarul nr. 8.593/99/2009 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.391D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.392D/2010, nr. 3.459D/2010, nr. 3.460D/2010 şi nr. 82D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Constantin Bebi Manole în dosarele nr. 594/99/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi nr. 63/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Iulian Lazãr în Dosarul nr. 142/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Dan Cristian Grecu în Dosarul nr. 915/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public susţine cã nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 2.392D/2010, nr. 3.459D/2010, nr. 3.460D/2010 şi nr. 82D/2011 la Dosarul nr. 2.391D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 318/2011, nepublicatã încã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.593/99/2009, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de reclamantul Marius Martin într-o cauzã având ca obiect cererea de suspendare a executãrii dispoziţiei emise de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi, prin care acesta a fost pus la dispoziţie ca urmare a trimiterii sale în judecatã.
Prin Încheierea din 25 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 594/99/2010, Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de reclamantul Constantin Bebi Manole într-o cauzã având ca obiect cererea de anulare a dispoziţiei emise de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi, prin care acesta a fost pus la dispoziţie ca urmare a trimiterii sale în judecatã.
Prin Încheierile din 21 iunie 2010 şi din 20 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 63/99/2010, nr. 142/99/2010 şi nr. 915/99/2010, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Constantin Bebi Manole, Iulian Lazãr şi Dan-Cristian Grecu în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de suspendare a executãrii dispoziţiilor emise de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi, prin care aceştia au fost puşi la dispoziţie ca urmare a trimiterii lor în judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece mãsura punerii la dispoziţie a poliţistului încalcã drepturile şi libertãţile fundamentale ale persoanei, aceasta trebuind sã fie consideratã nevinovatã pânã la pronunţarea unei hotãrâri definitive de condamnare. Mai mult, aceastã mãsurã restrictivã nu se justificã în situaţia în care nu au existat abateri disciplinare ale poliţistului, context în care ar fi necesarã desfãşurarea unei cercetãri disciplinare prealabile. Punerea la dispoziţie a poliţistului, de cele mai multe ori, este fundamentatã doar pe adresa organului de urmãrire penalã, prin care instituţia este înştiinţatã cu privire la trimiterea în judecatã a acestuia. Însã, prin punerea la dispoziţie în cazul trimiterii în judecatã fãrã cercetãri prealabile disciplinare se rãstoarnã prezumţia de nevinovãţie.
Totodatã, în conformitate cu Recomandarea nr. 16/2003 a Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie sã ţinã cont de drepturile şi interesele persoanelor particulare, pentru a nu provoca daune grave acestora. De altfel, reglementãrile dreptului comunitar în privinţa funcţionarilor publici ai Comunitãţilor Europene (Statutul funcţionarilor Comunitãţilor Europene - Regulamentul 259/1968) dispun în sensul cã acestora trebuie sã li se asigure un nivel minim de subzistenţã, aspect care, în cazul de faţã nu este respectat, deşi conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul este funcţionar public cu statut special. Drept consecinţã a acestei mãsuri, persoanei în cauzã îi sunt micşorate drepturile salariale, fapt ce aduce atingeri grave drepturilor şi intereselor legale.
Pe de altã parte, aceastã mãsurã trebuie sã fie proporţionalã cu natura şi gravitatea faptelor care fac obiectul învinuirii sau determinã luarea mãsurii preventive, având în vedere caracterul esenţialmente provizoriu al punerii la dispoziţie.
Menţioneazã şi faptul cã mãsura nu este limitatã în timp, iar în considerarea duratei mari a unui proces penal, caracterul sãu vremelnic este substanţial diminuat.
Totodatã, susţine cã dispoziţiile de lege criticate nu fac nicio distincţie între infracţiunile sãvârşite în legãturã cu serviciul sau cele care nu sunt incluse în aceastã categorie şi nici între infracţiunile sãvârşite din culpã sau cu intenţie. De asemenea, aceste prevederi au caracter lacunar şi nu definesc mãsura "punerii la dispoziţie", iar sarcinile şi atribuţiile stabilite pe perioada punerii la dispoziţie pot fi stabilite discreţionar.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã prevederile de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã, deşi se restrânge exercitarea unor drepturi sau a unor libertãţi, suspendarea din funcţie nu poate fi consideratã ca fiind contrarã prezumţiei de nevinovãţie, ci este necesarã pentru apãrarea ordinii publice şi pentru desfãşurarea instrucţiei penale. Aceastã restrângere a unor drepturi constituţionale se impune pentru a asigura securitatea juridicã a drepturilor şi libertãţilor celorlalţi cetãţeni, atât în perspectiva drepturilor individuale, cât şi a celor naţionale sau de grup pentru binele public.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Astfel, mãsura punerii la dispoziţie a poliţistului faţã de care s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune nu poate fi consideratã ca fiind contrarã prezumţiei de nevinovãţie. Aceastã mãsurã este necesarã pentru apãrarea ordinii publice şi pentru desfãşurarea instrucţiei penale şi, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 245/2004, restrângerea unor drepturi constituţionale este admisã, ea rãspunzând nevoii de a asigura securitatea juridicã a drepturilor şi libertãţilor celorlalţi, atât în perspectiva intereselor individuale, cât şi a celor naţionale sau de grup şi a binelui public, fiind şi o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situaţiile în care exerciţiul lor are un caracter antisocial. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate se aplicã în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale, fãrã discriminãri pe considerente arbitrare.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la art. 41 din Constituţie, considerã cã aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendãrii din funcţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, modificate ultima oarã prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, ordonanţã publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004.
În prezent, textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 65 alin. (1), (2) şi (4):
"(1) În cazul în care împotriva poliţistului s-a început urmãrirea penalã sau acesta a fost trimis în judecatã, menţinerea sa în activitate se hotãrãşte dupã soluţionarea definitivã a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când opereazã procedura disciplinarã obişnuitã.
(2) Poliţistul faţã de care s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.
[...]
(4) Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unitãţii de poliţie şi beneficiazã de drepturile bãneşti corespunzãtoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bazã, precum şi de celelalte drepturi prevãzute în prezenta lege."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie, ale art. 41 privind dreptul la muncã, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi prevederilor art. 11 paragraful 1 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia susţin cã mãsura punerii la dispoziţia unitãţii a poliţistului faţã de care s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune nesocoteşte dispoziţiile din Constituţie şi din alte documente internaţionale care consacrã prezumţia de nevinovãţie.
Asupra unei critici similare, aplicabile mutatis mutandis la cauza de faţã, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 187 din 6 martie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2007, cu prilejul soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 89 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, referitoare la punerea la dispoziţie a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor pentru care s-a început urmãrirea penalã sau care sunt trimişi în judecata instanţelor militare, dar care sunt cercetaţi şi judecaţi în stare de libertate sau eliberaţi pe cauţiune. Curtea a statuat cã punerea la dispoziţie nu încalcã prezumţia de nevinovãţie, întrucât nu vizeazã fondul rãspunderii pentru fapta imputatã, nu prejudecã vinovãţia, ci constituie o mãsurã preventivã, justificatã de necesitatea împiedicãrii sãvârşirii de noi fapte contrare prevederilor legale, de îndeplinirea corectã a atribuţiilor ce revin funcţiei respective şi de asigurarea încrederii în persoana care ocupã acea funcţie. Pentru identitate de raţiune, aceeaşi concluzie este valabilã şi în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a poliţiştilor.
De asemenea, Curtea observã cã în alin. (4) al art. 65 din Legea nr. 360/2002 este precizat şi conţinutul mãsurii punerii la dispoziţie. Interpretarea datã acestuia de autorii excepţiei în sensul cã sarcinile şi atribuţiile pot fi stabilite pe aceastã perioadã de şeful unitãţii în mod discreţionar şi abuziv nu poate fi, însã, analizatã de Curte, întrucât depinde de modalitatea practicã de individualizare a acesteia la fiecare caz concret, nereprezentând o problemã de constituţionalitate, ci de aplicare a legii.
Totodatã, un raţionament simetric cu cel cuprins în decizia menţionatã se impune şi în ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor. Prin luarea mãsurii punerii la dispoziţie nu se poate susţine cã se îngrãdeşte dreptul la muncã şi, la fel ca în cazul cadrelor militare, art. 65 din Legea nr. 360/2002 prevede în mod expres, la alin. (6), cã "în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ori achitarea, precum şi în cazul încetãrii urmãririi penale ori a procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie (...)".
În ceea ce priveşte prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea observã cã autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu motiveazã pretinsa încãlcare a acestora, iar referitor la invocarea art. 53 din Legea fundamentalã, aceasta nu poate fi primitã de vreme ce nu a fost constatatã restrângerea vreunui drept constituţional.
De altfel, în acelaşi sens, s-a pronunţat Curtea Constituţionalã şi prin Decizia nr. 318 din 3 martie 2011, nepublicatã pânã la data pronunţãrii prezentei decizii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicatã de Marius Martin în Dosarul nr. 8.593/99/2009 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Constantin Bebi Manole în dosarele nr. 594/99/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi nr. 63/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Iulian Lazãr în Dosarul nr. 142/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Dan Cristian Grecu în Dosarul nr. 915/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 aprilie 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
