Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 412 din 16 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (5) si ale art. 10 alin. (2) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 1 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepţie ridicatã de Constantin Firculescu, Ionel Dârlã, Niculae Oancia, Ioan Codleanu, Voica Chirilã, Tudor Coman, Niculae Fulãu, Ioan Manea, Mihai Stoia, Cristian Bleotu, Vasile Budulean, Anica Ghinga, Petre Baldovin, Constantin Ghiţã, Paul Mihail Secolof, Ion Sãlişteanu, Geluţa Barbu, Gabriel Dimitrie Nicolae, Constantin Bonu, Ivan Ivanov, Gabriela Balaban, Petru Nistor, Petru Livadaru, Simona Rusu, Alexandru Gheorghe, Alexandru Catanã, Petre Ion, Constantin Dumitru, Ion Constantin, Gheorghe Nãstase, Mihail Lupa, Lazãr Curtean, Aurel Stan, Nicolae Novac, Adrian Mãrgineanu, Iosif Raţcu, Ioan Mãriuţã, Nicolae Vulpe, Ioan Botuşan, Alexandru Marian Teodorescu, Ioan Toma, Petricã Nebunoiu, Dumitru Baicu, Mihai Chetreanu, Adrian Popescu, Victor Ghiocel, Alexandru Ancuţa, Viorel Popescu, Ioan Costescu, Marcel Lumpan, Dumitru Vasile, Alexandru Neaga, Ion Cremãnaru, Mirel Constantin Predeţeanu, Pavel Murguly, Dan Militaru, Mihai Cãlinoiu, Constantin Cercel, Ioan Necula, Mircea Mãglaru, Dorel Ciubeicã, Ion Ioniţã, Ion Niţu, Miron Tãtaru, Ioana Ionescu, Ion Rãncea, Mircea Burescu, Emilian Gusu, Nicolae Niţã, Stelian Ciulacu, Ştefan Milan, Stelian Ispas, Mieluş Chiran, Ion Dincã şi George Camino în dosarele nr. 36.553/2/2005, 36.639/2/2005, 36.656/2/2005, 36.674/2/2005, 36.881/2/2005, 36.929/2/2005, 37.006/2/2005, 37.021/2/2005, 36.989/2/2005, 39.991/2/2005, 37.002/2/2005, 36.926/2/2005, 36.932/2/2005, 36.968/2/2005, 36.979/2/2005, 37.024/2/2005, 37.037/2/2005, 37.049/2/2005, 37.050/2/2005, 37.051/2/2005, 36.592/2/2005, 36.684/2/2005, 36.685/2/2005, 36.834/2/2005, 36.864/2/2005, 36.865/2/2005, 36.882/2/2005, 36.628/2/2005, 36.678/2/2005, 36.675/2/2005, 36.661/2/2005, 36.653/2/2005, 36.651/2/2005, 36.642/2/2005, 36.644/2/2005, 36.650/2/2005, 36.632/2/2005, 36.645/2/2005, 36.654/2/2005, 36.657/2/2005, 36.664/2/2005, 36.565/2/2005, 36.577/2/2005, 36.589/2/2005, 36.591/2/2005, 36.602/2/2005, 36.615/2/2005, 36.622/2/2005, 36.600/2/2005, 36.603/2/2005, 36.006/2/2005, 36.613/2/2005, 36.626/2/2005, 36.910/2/2005, 36.915/2/2005, 36.921/2/2005, 36.922/2/2005, 36.683/2/2005, 39.517/2/2005, 36.627/2/2005, 36.552/2/2005, 36.558/2/2005, 36.570/2/2005, 36.682/2/2005, 36.874/2/2005, 36.878/2/2005, 36.941/2/2005, 36.943/2/2005, 36.996/2/2005, 37.001/2/2005, 37.019/2/2005, 37.045/2/2005, 36.984/2/2005, 36.634/2/2005 şi 37.053/2/2005 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Dosarele au fost conexate în şedinţa publicã din 18 aprilie 2006, când, la cererea reprezentantului autorilor excepţiei, Curtea a acordat un nou termen de judecatã pentru lipsã de apãrare.
Dezbaterile au avut loc la data de 4 mai 2006 şi au fost consemnate prin încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 16 mai 2006.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 36.553/2/2005, 36.639/2/2005, 36.656/2/2005, 36.674/2/2005, 36.881/2/2005, 36.929/2/2005, 37.006/2/2005, 37.021/2/2005, 36.989/2/2005, 39.991/2/2005, 37.002/2/2005, 36.926/2/2005, 36.932/2/2005, 36.968/2/2005, 36.979/2/2005, 37.024/2/2005, 37.037/2/2005, 37.049/2/2005, 37.050/2/2005, 37.051/2/2005, 36.592/2/2005, 36.684/2/2005, 36.685/2/2005, 36.834/2/2005, 36.864/2/2005, 36.865/2/2005, 36.882/2/2005, 36.628/2/2005, 36.678/2/2005, 36.675/2/2005, 36.661/2/2005, 36.653/2/2005, 36.651/2/2005, 36.642/2/2005, 36.644/2/2005, 36.650/2/2005, 36.632/2/2005, 36.645/2/2005, 36.654/2/2005, 36.657/2/2005, 36.664/2/2005, 36.565/2/2005, 36.577/2/2005, 36.589/2/2005, 36.591/2/2005, 36.602/2/2005, 36.615/2/2005, 36.622/2/2005, 36.600/2/2005, 36.603/2/2005, 36.006/2/2005, 36.613/2/2005, 36.626/2/2005, 36.910/2/2005, 36.915/2/2005, 36.921/2/2005, 36.922/2/2005, 36.683/2/2005, 39.517/2/2005, 36.627/2/2005, 36.552/2/2005, 36.558/2/2005, 36.570/2/2005, 36.682/2/2005, 36.874/2/2005, 36.878/2/2005, 36.941/2/2005, 36.943/2/2005, 36.996/2/2005, 37.001/2/2005, 37.019/2/2005, 37.045/2/2005, 36.984/2/2005, 36.634/2/2005 şi 37.053/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicatã de Constantin Firculescu, Ionel Dârlã, Niculae Oancia, Ioan Codleanu, Voica Chirilã, Tudor Coman, Niculae Fulãu, Ioan Manea, Mihai Stoia, Cristian Bleotu, Vasile Budulean, Anica Ghinga, Petre Baldovin, Constantin Ghiţã, Paul Mihail Secolof, Ion Sãlişteanu, Geluţa Barbu, Gabriel Dimitrie Nicolae, Constantin Bonu, Ivan Ivanov, Gabriela Balaban, Petru Nistor, Petru Livadaru, Simona Rusu, Alexandru Gheorghe, Alexandru Catanã, Petre Ion, Constantin Dumitru, Ion Constantin, Gheorghe Nãstase, Mihail Lupa, Lazãr Curtean, Aurel Stan, Nicolae Novac, Adrian Mãrgineanu, Iosif Raţcu, Ioan Mãriuţã, Nicolae Vulpe, Ioan Botuşan, Alexandru Marian Teodorescu, Ioan Toma, Petricã Nebunoiu, Dumitru Baicu, Mihai Chetreanu, Adrian Popescu, Victor Ghiocel, Alexandru Ancuţa, Viorel Popescu, Ioan Costescu, Marcel Lumpan, Dumitru Vasile, Alexandru Neaga, Ion Cremãnaru, Mirel Constantin Predeţeanu, Pavel Murguly, Dan Militaru, Mihai Cãlinoiu, Constantin Cercel, Ioan Necula, Mircea Mãglaru, Dorel Ciubeicã, Ion Ioniţã, Ion Niţu, Miron Tãtaru, Ioana Ionescu, Ion Rãncea, Mircea Burescu, Emilian Gusu, Nicolae Niţã, Stelian Ciulacu, Ştefan Milan, Stelian Ispas, Mieluş Chiran, Ion Dincã şi George Camino, în cauze ce au ca obiect contestaţii la refuzul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a preschimba certificatele de luptãtor pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã <>art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , prevãzând obligativitatea depunerii contestaţiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbãrii certificatelor la comisia parlamentarã, îngrãdeşte exerciţiul dreptului de acces liber la justiţie, aduce atingere principiului separaţiei puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structurã a autoritãţii legiuitoare, iar împotriva hotãrârilor acestei comisii este închisã calea acţiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeaşi lege, fãcând trimitere la criteriile prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 566/1996 , încalcã principiul neretroactivitãţii legii şi permite anularea unor drepturi câştigate legal, fãrã existenţa vreuneia dintre situaţiile prevãzute de Constituţie, în care se poate restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi fundamentale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 sunt constituţionale, întrucât prevãd o procedurã administrativã prealabilã sesizãrii instanţei de judecatã, fãrã a îngrãdi exerciţiul dreptului de acces liber la justiţie. Referitor la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din aceeaşi lege considerã cã acestea sunt contrare principiului neretroactivitãţii legii, deoarece, prin trimitere la <>Hotãrârea Guvernului nr. 566/1996 , reglementeazã raporturi juridice nãscute anterior intrãrii în vigoare a legii.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, dispoziţii potrivit cãrora:
- Art. 9 alin. (5): "Contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbãrii certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauzã şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţioneazã potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.";
- Art. 10 alin. (2): "Persoanelor care au participat la Revoluţie, dar nu se încadreazã în criteriile prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 566/1996 , cu modificãrile ulterioare, li se va atribui calitatea onorificã de participant la Revoluţia românã din decembrie 1989, în condiţiile prevãzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorii excepţiei invocã urmãtoarele prevederi constituţionale:
- Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeazã potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã - în cadrul democraţiei constituţionale.";
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 52 alin. (2): "Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 126 alin. (6): "Controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente sã soluţioneze cererile persoanelor vãtãmate prin ordonanţe sau, dupã caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale."
De asemenea, considerã cã sunt înfrânte urmãtoarele dispoziţii din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului:
- Art. 7: "Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fãrã nici o deosebire, dreptul la o protecţie egalã împotriva oricãrei discriminãri care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricãrei provocãri la o asemenea discriminare.";
- Art. 8: "Orice persoanã are dreptul la satisfacţia efectivã din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violeazã drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constituţie şi lege."
Curtea Constituţionalã reţine cã, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru rãsturnarea regimului totalitar, ca recompensã a societãţii pentru contribuţia adusã la înfãptuirea Revoluţiei din 1989, a fost promulgatã <>Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, rãniţilor, precum şi luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
<>Legea nr. 42/1990 a stabilit titlurile ce puteau fi acordate luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", "Luptãtor pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.
Conform <>art. 2 din Legea nr. 42/1990 , pentru acordarea titlurilor s-a constituit o comisie compusã din reprezentanţi ai diferitelor autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi ai asociaţiilor revoluţionarilor. Controlul aplicãrii legii, potrivit art. 7, s-a dat în competenţa unei comisii parlamentare, compusã din 5 senatori şi 6 deputaţi, conform configuraţiei politice a Parlamentului, comisie care avea ca atribuţie şi soluţionarea contestaţiilor fãcute împotriva deciziilor de constatare a nulitãţii certificatelor eliberate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>Legea nr. 42/1990 a fost abrogatã prin <>art. 17 din Legea nr. 341/2004 , lege care însã menţine unele dintre soluţiile legislative ale reglementãrii abrogate. Astfel, este pãstratã denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptãtor pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" se referã, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume "Luptãtor Rãnit", "Luptãtor Reţinut" şi "Luptãtor Remarcat prin Fapte Deosebite".
Legea nouã prevede acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevãzute de aceasta. Acordarea titlurilor se face prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitãţile şi titlurile atestate potrivit <>Legii nr. 42/1990 . În acest sens, <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 prevede cã "Titlurile instituite la alin. (1) se vor acorda în condiţiile prezentei legi, avându-se în vedere calitãţile şi titlurile atestate, potrivit <>Legii nr. 42/1990 , pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, rãniţilor, precum şi luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare".
<>Legea nr. 341/2004 , potrivit <>art. 11, menţine comisia parlamentarã pentru controlul aplicãrii Legii nr. 42/1990 , cu o nouã denumire şi noi atribuţii: "Comisia parlamentarã pentru controlul aplicãrii <>Legii nr. 42/1990 îşi continuã activitatea în condiţiile prezentei legi sub denumirea «Comisia parlamentarã a revoluţionarilor din decembrie 1989», care va aviza propunerile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 privind preschimbarea certificatelor, va soluţiona contestaţiile prevãzute la art. 9 alin. (5) şi va aviza iniţiativele legislative cu referire la acest moment crucial din istoria României. Comisia va fi constituitã exclusiv din parlamentari care au dobândit una dintre calitãţile prevãzute la art. 3."
Analizând criticile de neconstituţionalitate invocate, Curtea Constituţionalã nu le poate primi, pentru considerentele ce urmeazã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , contestaţiile privind preschimbarea sau neefectuarea preschimbãrii certificatelor eroilor-martiri se soluţioneazã de o comisie parlamentarã. Aceastã comisie nu a fost creatã prin regulament parlamentar, ci prin lege, în condiţiile art. 111 alin. (1) din Constituţie, şi, ca atare, nimic nu împiedicã Parlamentul sã confere acesteia şi alte atribuţii decât cele prevãzute de regulamentele parlamentare.
De altfel, Curtea observã cã în unele parlamente europene comisiile parlamentare au puteri depline în toate activitãţile puterii legiuitoare, putând chiar sã legifereze sau sã aplice sancţiuni.
Activitatea acestei comisii comune speciale a celor douã Camere ale Parlamentului este una de control parlamentar a unei activitãţi administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. Este evident cã textul de lege criticat reglementeazã o procedurã de control parlamentar, iar nu o procedurã administrativã care în condiţiile prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (4) este oricum facultativã, persoana interesatã având posibilitatea fie de a apela la aceastã procedurã, fie de a se adresa direct instanţei de judecatã.
Sub acest aspect, Curtea aminteşte cã, în cauze, dreptul autorilor excepţiei privind accesul liber la justiţie a fost exercitat prin introducerea cererilor de chemare în judecatã care au generat litigiile în cadrul cãrora s-au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate. Curtea observã cã nu este vorba despre acţiuni în justiţie îndreptate împotriva Comisiei parlamentare, ci autorii excepţiei au urmat calea contenciosului administrativ pentru a ataca, în condiţiile prevãzute de <>art. 52 din Constituţie şi de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , un act emis de o autoritate a administraţiei publice, respectiv Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
În aceste condiţii, Curtea constatã cã alin. (5) al <>art. 9 din Legea nr. 341/2004 nu încalcã principiul separaţiei puterilor în stat, nici principiul liberului acces la justiţie şi nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2).
În continuare, analizând dispoziţiile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , Curtea nu poate reţine caracterul retroactiv al acestora, deoarece ele stabilesc doar sancţiunea nulitãţii aplicatã persoanelor participante la Revoluţie, care nu se încadreazã în criteriile iniţiale ale <>legii, criterii reglementate de Legea nr. 42/1990 .
Referitor la susţinerea cã ar fi înfrânt art. 53 din Constituţie, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintã reglementarea datã prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie sã le îndeplineascã persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
În fine, Curtea nu poate primi, ca fiind semnificative pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 7 şi 8 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepţie ridicatã de Constantin Firculescu, Ionel Dârlã, Niculae Oancia, Ioan Codleanu, Voica Chirilã, Tudor Coman, Niculae Fulãu, Ioan Manea, Mihai Stoia, Cristian Bleotu, Vasile Budulean, Anica Ghinga, Petre Baldovin, Constantin Ghiţã, Paul Mihail Secolof, Ion Sãlişteanu, Geluţa Barbu, Gabriel Dimitrie Nicolae, Constantin Bonu, Ivan Ivanov, Gabriela Balaban, Petru Nistor, Petru Livadaru, Simona Rusu, Alexandru Gheorghe, Alexandru Catanã, Petre Ion, Constantin Dumitru, Ion Constantin, Gheorghe Nãstase, Mihail Lupa, Lazãr Curtean, Aurel Stan, Nicolae Novac, Adrian Mãrgineanu, Iosif Raţcu, Ioan Mãriuţã, Nicolae Vulpe, Ioan Botuşan, Alexandru Marian Teodorescu, Ioan Toma, Petricã Nebunoiu, Dumitru Baicu, Mihai Chetreanu, Adrian Popescu, Victor Ghiocel, Alexandru Ancuţa, Viorel Popescu, Ioan Costescu, Marcel Lumpan, Dumitru Vasile, Alexandru Neaga, Ion Cremãnaru, Mirel Constantin Predeţeanu, Pavel Murguly, Dan Militaru, Mihai Cãlinoiu, Constantin Cercel, Ioan Necula, Mircea Mãglaru, Dorel Ciubeicã, Ion Ioniţã, Ion Niţu, Miron Tãtaru, Ioana Ionescu, Ion Rãncea, Mircea Burescu, Emilian Gusu, Nicolae Niţã, Stelian Ciulacu, Ştefan Milan, Stelian Ispas, Mieluş Chiran, Ion Dincã şi George Camino, în dosarele nr. 36.553/2/2005, 36.639/2/2005, 36.656/2/2005, 36.674/2/2005, 36.881/2/2005, 36.929/2/2005, 37.006/2/2005, 37.021/2/2005, 36.989/2/2005, 39.991/2/2005, 37.002/2/2005, 36.926/2/2005, 36.932/2/2005, 36.968/2/2005, 36.979/2/2005, 37.024/2/2005, 37.037/2/2005, 37.049/2/2005, 37.050/2/2005, 37.051/2/2005, 36.592/2/2005, 36.684/2/2005, 36.685/2/2005, 36.834/2/2005, 36.864/2/2005, 36.865/2/2005, 36.882/2/2005, 36.628/2/2005, 36.678/2/2005, 36.675/2/2005, 36.661/2/2005, 36.653/2/2005, 36.651/2/2005, 36.642/2/2005, 36.644/2/2005, 36.650/2/2005, 36.632/2/2005, 36.645/2/2005, 36.654/2/2005, 36.657/2/2005, 36.664/2/2005, 36.565/2/2005, 36.577/2/2005, 36.589/2/2005, 36.591/2/2005, 36.602/2/2005, 36.615/2/2005, 36.622/2/2005, 36.600/2/2005, 36.603/2/2005, 36.006/2/2005, 36.613/2/2005, 36.626/2/2005, 36.910/2/2005, 36.915/2/2005, 36.921/2/2005, 36.922/2/2005, 36.683/2/2005, 39.517/2/2005, 36.627/2/2005, 36.552/2/2005, 36.558/2/2005, 36.570/2/2005, 36.682/2/2005, 36.874/2/2005, 36.878/2/2005, 36.941/2/2005, 36.943/2/2005, 36.996/2/2005, 37.001/2/2005, 37.019/2/2005, 37.045/2/2005, 36.984/2/2005, 36.634/2/2005 şi nr. 37.053/2/2005 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
*
OPINIE SEPARATĂ
Contrar soluţiei adoptate cu votul majoritãţii membrilor Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, considerãm cã dispoziţiile art. 9 alin. (5) şi ale <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 sunt contrare mai multor dispoziţii şi principii ale Constituţiei, motiv pentru care se impunea admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, cu extinderea controlului de constituţionalitate şi asupra altor prevederi ale aceleiaşi legi, care sunt indisolubil legate de cele constatate ca fiind neconstituţionale.
Art. 9 alin. (5) prevede unica posibilitate de a contesta preschimbarea ori neefectuarea preschimbãrii certificatelor prin adresarea contestaţiilor Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, singurul organ competent sã soluţioneze asemenea contestaţii. Contestaţiile vizând actele unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor -, activitatea de soluţionare a acestora nu poate fi calificatã altfel decât ca o jurisdicţie administrativã.
Comisia parlamentarã, potrivit art. 11 teza finalã din lege, se constituie exclusiv din parlamentari. O asemenea comisie nu poate fi conceputã altfel decât ca o structurã de lucru a Parlamentului, cu sarcini corespunzãtoare atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului. Ni se pare evident cã însãrcinarea unei comisii parlamentare cu atribuţii specifice autoritãţilor administraţiei publice ori organelor de jurisdicţie este contrarã principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevãzut la art. 1 alin. (4) din Constituţie, ca şi rolului Parlamentului, stabilit prin art. 61 alin. (1) din Constituţie. Pentru identitate de raţiune nu se poate admite o asemenea însãrcinare nici dacã aceasta s-ar considera ca fiind o procedurã administrativã prealabilã sesizãrii instanţei judecãtoreşti competente, comisia parlamentarã nefiind un organ al administraţiei publice.
Faptul cã dispoziţiile legale examinate încadreazã comisia parlamentarã în categoria organelor administrative rezultã şi din prevederea conform cãreia comisia soluţioneazã contestaţiile "potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens". Normele metodologice sunt aprobate prin hotãrâre a Guvernului. Aşadar, prin inversarea rolurilor, puterea executivã stabileşte sarcini şi modalitãţi de executare pentru o structurã a puterii legislative.
Nu putem fi de acord nici cu teza potrivit cãreia comisia parlamentarã îndeplineşte atribuţiile prevãzute în <>Legea nr. 341/2004 în cadrul controlului parlamentar asupra activitãţii puterii executive. În temeiul art. 111 din Constituţie, comisia parlamentarã poate controla organele administraţiei publice, le poate solicita informaţii şi documente, dar nu poate adopta soluţii, ci informeazã cu constatãrile fãcute Parlamentul sau Camera din care face parte, propunând mãsuri corespunzãtoare ce trebuie luate de forul legislativ.
Textul de lege prevede soluţionarea contestaţiilor de comisia parlamentarã ca o procedurã obligatorie. Or, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, "Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite". Art. 10 alin. (1) din lege prevede cã persoanele care nu fac contestaţie în termenul prevãzut îşi pierd calitatea deţinutã anterior.
Legea nu prevede nicio cale de atac împotriva soluţiilor adoptate de comisia parlamentarã, ceea ce reprezintã o îngrãdire a exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie, garantat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Considerãm cã aceastã omisiune nu poate fi suplinitã prin aplicare directã a prevederilor Constituţiei, având în vedere cã persoanele în cauzã se considerã lezate în drepturile lor prin acte administrative, or, potrivit art. 52 din Constituţie, în contencios administrativ pot fi atacate numai actele administrative, iar Parlamentul sau o structurã a sa nu poate emite acte administrative.
Constatându-se neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , în conformitate cu prevederile <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã trebuia sã se pronunţe şi asupra constituţionalitãţii altor prevederi ale aceleiaşi legi, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile menţionate în sesizare. Asemenea prevederi se gãsesc în art. 5 alin. (3), (4) şi (5), în art. 9 alin. (2), (4), (5) şi (6) şi în art. 11, care stabilesc atribuţii şi sarcini pentru comisia parlamentarã, în afarã de avizarea iniţiativelor legislative referitoare la revoluţia din decembrie 1989, proprii organelor administraţiei publice, cum sunt avizele date pentru emiterea unor acte de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, contrasemnarea unor acte administrative sau soluţionarea contestaţiilor.
Nu s-ar fi încãlcat nicio dispoziţie constituţionalã dacã prin lege s-ar fi dispus verificarea tuturor titlurilor acordate şi a certificatelor eliberate în baza <>Legii nr. 42/1990 şi luarea mãsurilor legale pentru anularea celor care au fost acordate şi eliberate cu încãlcarea dispoziţiilor legale în vigoare la data eliberãrii certificatelor şi a acordãrii drepturilor. <>Legea nr. 341/2004 însã îi obligã pe titularii certificatelor şi beneficiarii drepturilor sã îşi dovedeascã îndreptãţirea la aceste drepturi, completând documentele cerute la vremea respectivã cu avize actualizate şi chiar cu alte dovezi utile, cum se precizeazã în normele metodologice.
Anularea actelor administrative intrate în circuitul civil şi care au produs efecte se poate face numai pe baza unor cereri adresate justiţiei. <>Art. 10 din Legea nr. 341/2004 prevede în realitate anularea de drept a certificatelor anterior emise, împreunã cu drepturile câştigate, în cazul în care beneficiarii lor nu reuşesc sã îndeplineascã toate cerinţele pentru obţinerea noilor certificate. Aceastã reglementare contravine principiului neretroactivitãţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Judecãtor,
Kozsokar Gabor
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
