Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 41 din 6 februarie 2001 referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 4 aprilie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţii ridicate de Hermina Pasca în Dosarul nr. 3.680/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi de Camelia Hoportean şi Victor Hoportean în Dosarul nr. 3.073/2000 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorii excepţiilor, avocat Svetlana Gorcea, precum şi celelalte pãrţi: Ilie Mandreanu şi Paul Mandreanu.
Având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 321C/2000 şi nr. 322C/2000 privesc aceleaşi dispoziţii legale şi conţinutul motivarii este identic, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor doua dosare. Reprezentantul autorilor excepţiilor, pãrţile prezente, precum şi reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, în baza art. 164 din Codul de procedura civilã, coroborat cu <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, dispune conexarea Dosarului nr. 322C/2000 la Dosarul nr. 321C/2000.
Reprezentantul autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate solicita admiterea acestora, arãtând ca dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) şi ale art. 114 din Constituţie. Se apreciazã ca instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementatã prin lege organicã, şi anume prin dispoziţiile art. 581 din Codul de procedura civilã, de esenta acesteia fiind ordonarea unor mãsuri vremelnice în condiţii expres prevãzute de lege, în timp ce evacuarea chiriaşului dispusã în temeiul textului de lege criticat este o mãsura cu caracter definitiv. Se mai arata ca, potrivit art. 114 din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe numai în baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament şi numai în domenii care nu fac obiectul legii organice.
Celelalte pãrţi prezente: Ilie Mandreanu şi Paul Mandreanu solicita respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, ca fiind neintemeiate. Sub acest aspect se arata ca prin mai multe decizii Curtea Constituţionalã a statuat în sensul constituţionalitãţii prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 .
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiilor ca fiind nefondate, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale referitoare la prevederile legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constata urmãtoarele:
Prin Încheierile din 18 septembrie 2000 şi din 19 septembrie 2000, pronunţate distinct în dosarele nr. 3.680/2000 şi nr. 3.073/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţii ridicate de Hermina Pasca şi, respectiv, de Camelia Hoportean şi Victor Hoportean.
În motivarea excepţiilor şi neconstituţionalitate, care au un conţinut identic, se susţine ca prevederile legale criticate, "potrivit cãrora proprietarul este îndreptãţit sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor pe calea ordonanţei preşedinţiale, sunt neconstituţionale, deoarece instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementatã prin lege organicã, respectiv prin dispoziţiile art. 581 Cod procedura civilã, de esenta acestora fiind ordonarea unor mãsuri vremelnice, în condiţii expres prevãzute de acest text"; or, "în accepţiunea textului şi în intenţia reclamanţilor nu este o mãsura vremelnicã, ci o mãsura cu caracter definitiv". În consecinta, se apreciazã ca dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 incalca prevederile art. 72 alin. (3) lit. k) şi ale art. 114 din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 contravin normelor constituţionale, întrucât ordonanta preşedinţialã reglementatã de art. 581 din Codul de procedura civilã este lege organicã pentru situaţiile prevãzute de acest articol. Se considera ca mãsurile ordonate în temeiul art. 581 din Codul de procedura civilã trebuie sa aibã caracter vremelnic, iar nu definitiv, asa cum poate fi interpretat textul din ordonanta, referitor la evacuarea necondiţionatã a chiriaşului.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctele sale de vedere, apreciazã ca excepţiile de neconstituţionalitate sunt neintemeiate. În susţinerea acestor puncte de vedere se arata ca prin textul criticat nu se reglementeazã regimul juridic general al proprietãţii şi nici nu se pune în discuţie crearea unui nou drept de proprietate, ci se urmãreşte protecţia chiriaşilor. Se mai arata ca din redactarea <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 rezulta ca "instituţia ordonanţei preşedinţiale a fost împrumutatã în aceasta materie numai pentru procedura de urgenta, nefiind în prezenta unei cereri care sa surprinda, ea fiind precedatã de o notificare şi un termen de 60 de zile, care permit chiriaşului sau fostului chiriaş sa acţioneze".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, susţinerile pãrţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.
Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, al cãror conţinut este urmãtorul: "În cazul în care chiriaşul sau fostul chiriaş comunica proprietarului ca nu cere sa încheie un nou contract de închiriere, acesta este obligat sa îi predea proprietarului locuinta pe baza de proces-verbal, în termen de cel mult 60 de zile de la data notificãrii prevãzute la alin. (1). Nepredarea locuinţei înãuntrul acestui termen îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale."
Autorii excepţiilor de neconstituţionalitate susţin ca dispoziţiile legale criticate contravin art. 72 alin. (3) lit. k) şi art. 114 din Constituţie, care prevãd:
- Art. 72 alin. (3) lit. k): "Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
k) regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii;";
- Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data pana la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacã legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobãrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenta. Acestea intra în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale cãror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."
Examinând susţinerile autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca acestea sunt neintemeiate şi în consecinta urmeazã sa fie respinse.
În esenta, potrivit criticilor de neconstituţionalitate, dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 sunt neconstituţionale, "deoarece instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementatã prin lege organicã, respectiv prin dispoziţiile art. 581 Cod procedura civilã [...]". Analizând aceasta sustinere, Curtea constata ca prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, Curtea Constituţionalã a statuat ca "din cuprinsul prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte dispoziţii constituţionale nu rezulta ca reglementãrile relative la procedura civilã, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice; fãrã indoiala, în conţinutul unor asemenea reglementãri pot exista şi norme de domeniul legii organice care atrag deci adoptarea lor cu majoritatea prevãzutã de Constituţie pentru astfel de legi. Aceasta însã nu înseamnã transformarea tuturor dispoziţiilor Codului de procedura civilã în prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge, practic, la completarea Constituţiei, care reglementeazã expres şi limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, între care nu figureazã dispoziţii legale privind procedura civilã".
În acelaşi sens este, de exemplu, şi Decizia nr. 111 din 13 iunie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 21 august 2000.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, aceasta soluţie şi considerentele arãtate îşi menţin valabilitatea şi în dosarele de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţii ridicate de Hermina Pasca în Dosarul nr. 3.680/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi de Camelia Hoportean şi Victor Hoportean în Dosarul nr. 3.073/2000 al aceleiaşi instanţe.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 februarie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
