Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 407 din 7 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7, 21 si 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Aurelia Popa - procuror Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicatã de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 10.169/CA/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent informeazã Curtea cã la data de 4 noiembrie 2004 autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicitã judecarea în lipsã. Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care susţine cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã dreptul de acces liber la justiţie, consacrat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 12 martie 2004, pronunţatã în Dosarul 10.169/CA/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Excepţia a fost ridicatã de Şerban Simedrea într-o cauzã civilã prin care solicitã obligarea ministrului afacerilor externe la furnizarea unor informaţii de interes public. În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine cã prin aplicarea prevederilor ce formeazã obiectul excepţiei se îngrãdeşte liberul acces la justiţie prevãzut de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã. În argumentarea susţinerilor sale, autorul excepţiei aratã cã <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 stabileşte cã persoana care se considerã vãtãmatã în drepturile sale prevãzute de legea în discuţie poate face plângere la instanţa de contencios administrativ competentã, în 30 de zile de la data expirãrii termenului prevãzut la art. 7 din aceeaşi lege. Or, pentru obţinerea informaţiilor solicitate este necesar, conform dispoziţiilor <>art. 21 din Legea nr. 544/2001 , un interval de timp mai lung decât acest termen impus pentru introducerea plângerii. Autorul concluzioneazã cã, şprin aplicarea prevederilor celor trei articole, plângerea la tribunal trebuie depusã cu 16 zile înainte de terminarea ciclului pentru obţinerea informaţiei"; altfel spus, se îngrãdeşte liberul acces la justiţie, încãlcându-se prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2). Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în concordanţã cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã. În acest sens, se aratã cã introducerea unei plângeri la instanţa competentã nu este condiţionatã, potrivit <>art. 22 din Legea nr. 544/2001 , de o procedurã prealabilã administrativã. În continuare, precizeazã cã persoana lezatã nu este obligatã sã dovedeascã nici cã a fãcut reclamaţie administrativã conform art. 21 din lege, nici cã aceastã reclamaţie a fost soluţionatã. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 232/2004 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul, în punctul sãu de vedere, comunicat cu Adresa nr. 5/6.687/A.N. din 2 august 2004, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât din conţinutul textelor de lege criticate "nu rezultã existenţa unei interdicţii pentru cei interesaţi de a se adresa instanţelor de judecatã". Precizeazã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat cã instituirea prin lege a unei proceduri administrative ori administrativ-jurisdicţionale prealabile sesizãrii instanţelor judecãtoreşti nu este de naturã sã îngrãdeascã exerciţiul dreptului de acces la justiţie, ci, dimpotrivã, constituie o mãsurã de protecţie care nu poate avea ca efect, în nici un mod, limitarea accesului la justiţie, legiuitorul având competenţa exclusivã de a institui asemenea proceduri. Avocatul Poporului a comunicat punctul sãu de vedere cu Adresa nr. 5.281 din 9 iulie 2004, prin care opineazã în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã cã, prin <>Decizia Plenului nr. 1/1994 , Curtea Constituţionalã a stabilit cã legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale. Precizeazã cã principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi modalitãţile instituite prin lege. Din aceastã perspectivã, considerã cã stabilirea, prin textele de lege criticate, a anumitor termene în cadrul cãrora instanţa de contencios administrativ poate fi sesizatã cu cererea persoanei care se considerã vãtãmatã în drepturile sale prevãzute prin <>Legea nr. 544/2001 "nu are semnificaţia încãlcãrii principiului fundamental al accesului liber la justiţie". Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 7, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001. Conţinutul textelor menţionate este urmãtorul: - Art. 7: "(1) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sã rãspundã în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, dupã caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitãrii, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrãrilor documentare şi de urgenţa solicitãrii. În cazul în care durata necesarã pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depãşeşte 10 zile, rãspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţãrii acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicãrii informaţiilor solicitate se motiveazã şi se comunicã în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor. (3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacã sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic."; - Art. 21: "(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritãţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage rãspunderea disciplinarã a celui vinovat. (2) Împotriva refuzului prevãzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducãtorul autoritãţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţã de cãtre persoana lezatã. (3) Dacã dupã cercetarea administrativã reclamaţia se dovedeşte întemeiatã, rãspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat."; - Art. 22: "(1) În cazul în care o persoanã se considerã vãtãmatã în drepturile sale, prevãzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cãrei razã teritorialã domiciliazã sau în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul autoritãţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirãrii termenului prevãzut la art. 7. (2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publicã sã furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi sã plãteascã daune morale şi/sau patrimoniale. (3) Hotãrârea tribunalului este supusã recursului. (4) Decizia Curţii de apel este definitivã şi irevocabilã. (5) Atât plângerea, cât şi apelul se judecã în instanţã în procedurã de urgenţã şi sunt scutite de taxã de timbru." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile <>art. 7, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001 contravin art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora: - Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile <>art. 7, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public nu încalcã dreptul fundamental de liber acces la justiţie, aşa cum este reglementat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, cel interesat având posibilitatea de a se adresa instanţei de judecatã pentru apãrarea sau recunoaşterea drepturilor sale prevãzute de <>Legea nr. 544/2001 . Textele criticate de autorul excepţiei dau expresie dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". Cu privire la problema compatibilitãţii unor proceduri speciale sau a particularitãţilor procedurale pentru exercitarea drepturilor procesuale ale pãrţilor cu principiul liberului acces la justiţie, prin <>Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , Curtea Constituţionalã a statuat cã "este de competenţa exclusivã a legiuitorului de a institui regulile de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti. (...) Pe cale de consecinţã, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege". De altfel, instituirea unei proceduri administrative de soluţionare a cererilor, prealabilã sesizãrii instanţelor judecãtoreşti, nu este de naturã a îngrãdi accesul liber la justiţie, legea prevãzând cã solicitantul nemulţumit are posibilitatea sã se adreseze instanţei de judecatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicatã de Şerban Simedrea în Dosarul nr. 10.169/CA/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Valentina Bãrbãţeanu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
