Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 406 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 lit. c) si ale art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Dana Titian - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale <>art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 , excepţie ridicatã de Marin Iovan în Dosarul nr. 1.573/A/2004 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent învedereazã completului de judecatã cã Marin Iovan a depus la dosar o cerere de amânare a judecãrii cauzei, deoarece a fost citat cu 4 zile înainte de termenul de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii. Curtea respinge cererea de amânare a judecãrii cauzei, întrucât la data de 5 iulie 2005 s-a mai acordat un termen pentru pregãtirea apãrãrii, la cererea autorului excepţiei, iar procedura de citare s-a efectuat conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã nici unul dintre textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Se aratã cã decizia de suspendare din avocaturã poate fi atacatã în faţa instanţelor de judecatã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.573/A/2004, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale <>art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 , excepţie ridicatã de Marin Iovan într-o cauzã având ca obiect judecarea cererii autorului excepţiei de anulare a deciziilor Baroului Dolj şi Uniunii Avocaţilor din România, prin care i-a fost suspendatã exercitarea profesiei de avocat. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 27 lit. c) şi ale <>art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 încalcã prevederile art. 41 alin. (1) şi ale art. 24 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, conform dispoziţiilor <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , apreciazã cã prevederile legale criticate "nu au nici o legãturã şi nici nu reprezintã îngrãdiri ale dreptului la apãrare prevãzut de art. 24 alin. (1) sau [ale] liberei alegeri a profesiei sau meseriei prevãzute de art. 41 din Constituţie". Potrivit opiniei instanţei, "este de principiu cã impunerea, prin <>Legea specialã nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, la plata unor taxe şi contribuţii pentru exercitarea profesiei în cadrul unui barou are o solidã şi indiscutabilã justificare, prin prisma finalitãţii urmãrite, aceea de îndeplinire de cãtre fiecare avocat a condiţiilor necesare exercitãrii acestei profesii şi care se supune numai legii, statutului şi regulilor eticii profesionale". Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 19 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul aratã cã este de acord cu opinia instanţei, precizând cã prevederile criticate "sunt expresia unei obligaţii legale prevãzute de statut, asumate de cãtre reclamant ca membru al unei asociaţii profesionale, şi anume plata unor contribuţii cãtre Baroul Dolj şi, respectiv, Uniunea Avocaţilor din România, [iar] aceastã obligaţie se înscrie în cadrul reglementãrii de principiu cuprinse în art. 15 alin. (1) din Constituţie, care dispune cã «Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea»". Avocatul Poporului considerã cã excepţia este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã, referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 27 lit. c) şi a <>art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 faţã de art. 24 alin. (1) din Constituţie, cã "nu se încalcã sub nici un aspect dreptul la apãrare al avocatului suspendat, întrucât, prin exercitarea cãilor legale de atac împotriva deciziei consiliului baroului, se oferã acestuia suficiente garanţii pentru a formula pretenţii şi apãrãri". Astfel, se menţioneazã cã, "potrivit <>art. 56 din Legea nr. 51/1995 , avocatul nemulţumit de decizia consiliului baroului, de suspendarea din exercitarea profesiei în cazul neplãţii taxelor, are dreptul de a se adresa Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, iar în conformitate cu art. 21 din Legea fundamentalã, instanţei de judecatã competente". În legãturã cu critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate faţã de prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, Avocatul Poporului aratã cã "instituirea, prin textele de lege criticate, a unor condiţii în exercitarea profesiei de avocat este justificatã de asigurarea unui climat de ordine în valorificarea, de cãtre titulari, a drepturilor şi intereselor lor legitime". Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 27 lit. c) şi ale <>art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001. Textul art. 53 lit. n), dedus controlului de constituţionalitate, a devenit <>art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 în urma modificãrii aduse <>Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. În consecinţã, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale <>art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 , care au în prezent urmãtorul cuprins: - Art. 27: "Calitatea de avocat este suspendatã: [...] c) în caz de neplatã totalã sau parţialã a taxelor şi a contribuţiilor profesionale cãtre barou, cãtre U.N.B.R. şi cãtre sistemul propriu de asigurãri sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi pânã la lichidarea integralã a datoriilor; [...]."; - Art. 53: "(2) Consiliul baroului are urmãtoarele atribuţii: [...] m) suspendã din exercitarea profesiei, pe durata neplãţii taxelor, avocatul care nu achitã taxele şi contribuţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacã a fost avertizat despre neplatã şi nu s-a conformat obligaţiei; [...]." Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au urmãtorul cuprins: - Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat."; - Art. 41: "(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã." În susţinerea excepţiei este invocatã, astfel cum rezultã din conţinutul cererii, şi încãlcarea dispoziţiilor art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, al cãror conţinut este urmãtorul: "1. Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzaţii în materie penalã îndreptate împotriva sa. Hotãrârea trebuie sã fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanţã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei." Curtea observã cã în acţiunea introductivã la instanţã s-a formulat excepţia de neconstituţionalitate fãrã sã fie motivatã, autorul acesteia limitându-se a indica doar textele constituţionale şi pe cel din Convenţie pe care le considerã încãlcate. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã. Între textele de lege criticate şi prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei nu existã vreo incompatibilitate. Instituirea prin legea care reglementeazã exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauzã, precum şi a unor mãsuri sancţionatorii faţã de cei ce încalcã regulile prevãzute este întru totul legitimã. Referitor la invocarea art. 41 din Constituţie, Curtea constatã cã dreptul la muncã prevãzut de textul constituţional nu are legãturã cu mãsura suspendãrii din funcţie a unui avocat în cazul neîndeplinirii unor obligaţii prevãzute de lege, deoarece <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede, referitor la categoria profesionalã a cãrei activitate o reglementeazã, cã "Profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei". În ceea ce priveşte susţinerea cã textele criticate încalcã dreptul la apãrare prevãzut de art. 24 din Constituţie, Curtea reţine cã autorul excepţiei are posibilitatea deplinã de a-şi exercita acest drept, în condiţiile în care s-a adresat instanţei pentru anularea deciziei de suspendare, în faţa cãreia s-a invocat excepţia. Curtea constatã, de asemenea, cã prevederile legale criticate nu încalcã nici dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. De altfel, în jurisprudenţa sa Curtea Europeanã a Drepturilor Omului s-a pronunţat asupra unor probleme de drept, relevante şi în cauza de faţã, stabilind de principiu, în urma radierii unui avocat de pe lista avocaţilor, cã un consiliu al Ordinului avocaţilor are "competenţa sã statueze asupra unei contestaţii referitoare la un drept". Pe de altã parte, Curtea a stabilit cã, "în plus, consiliul Ordinului îndeplinea faţã de H. o funcţie jurisdicţionalã care se situa în prelungirea atribuţiilor sale în materie disciplinarã". (cazul H. contra Belgiei, 1981) De asemenea, în cazul Albert şi Le Compte contra Belgiei, 1983, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului nu a avut nimic de obiectat în privinţa drepturilor Consiliului provincial al Ordinului medicilor din Brabant de a aplica unui medic o suspendare a dreptului de a practica medicina sau radierea din Ordinul medicilor.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale <>art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Marin Iovan în Dosarul nr. 1.573/A/2004 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta ______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
