Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 405 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila si ale art. I din Legea nr. 110/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 364 din 3 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã şi ale Legii nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de Primãria oraşului Balş în Dosarul nr. 2.411/184/2009 al Judecãtoriei Balş.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei, Constantin Dinu, secretar al Primãriei oraşului Balş. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul pãrţii prezente solicitã admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.411/184/2009, Judecãtoria Balş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã şi ale Legii nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de Primãria oraşului Balş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21, 53 şi 136 din Constituţie deoarece obligaţia contestatorului de a plãti o cauţiune pentru a i se admite cererea de suspendare a executãrii constituie o sarcinã disproporţionatã şi împovãrãtoare, de naturã a limita accesul liber la justiţie, iar dispoziţiile din <>Legea nr. 110/2007 contravin prevederilor art. 120 din Constituţie întrucât instituie în favoarea creditorilor instituţiilor publice posibilitatea de a-şi valorifica creanţele în condiţiile dreptului comun.
Judecãtoria Balş considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia, Curtea observã cã, deşi a fost sesizatã de instanţa de judecatã cu neconstituţionalitatea <>Legii nr. 110/2007 în integralitatea ei, în realitate, autorul excepţiei criticã numai art. I din aceastã lege.
Aşadar, Curtea urmeazã sã exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. I din Legea nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel.";
- <>Art. I din Legea nr. 110/2007 :
"<>Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 288/2002 , se modificã şi se completeazã astfel:
1. Articolul 1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 1. - Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor publice se achitã din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadreazã obligaţia de platã respectivã.»
2. Articolul 2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 2. - Dacã executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuã din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligatã ca, în termen de 6 luni, sã facã demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de platã.
Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de platã comunicatã de organul competent de executare, la cererea creditorului.»
3. Articolul 3 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 3. - În cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de platã în termenul prevãzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executãrii silite potrivit Codului de procedurã civilã şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie.»
4. Articolul 4 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 4. - (1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia sã dispunã toate mãsurile ce se impun, inclusiv virãri de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plãţii sumelor stabilite prin titluri executorii.
(2) Virãrile de credite bugetare prevãzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile <>art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, şi ale <>art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.»
5. Dupã articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 5, cu urmãtorul cuprins:
«Art. 5. - Creditorul şi debitorul pot conveni asupra altui termen decât cel prevãzut la art. 2, precum şi asupra unor alte condiţii de îndeplinire a oricãror obligaţii stabilite prin titlul executoriu.»
Dispoziţiile constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 120 privind principiile funcţionãrii administraţiei publice locale şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietãţii private în condiţiile legii organice.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în numeroase cauze, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauzã.
De exemplu, prin <>Decizia nr. 88 din 26 ianuarie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 martie 2010, şi <>Decizia nr. 248 din 19 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea a reţinut cã aceste prevederi de lege sunt norme de procedurã pe care legiuitorul este abilitat sã le instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, evident cu condiţia ca acestea sã nu contravinã principiilor consacrate de Legea fundamentalã şi de normele internaţionale.
De asemenea, a mai reţinut cã instituirea obligaţiei de platã a cauţiunii, ca o condiţie a suspendãrii executãrii, are o dublã finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executãrii silite, prin efectul suspendãrii acesteia, şi, pe de altã parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de cãtre debitorii rãu-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executãrii silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificatã ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.
Considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã.
II. Cu privire la <>art. I al Legii nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, Curtea constatã urmãtoarele:
<>Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 a mai fost supusã controlului de constituţionalitate sub aspectul criticat în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 127 din 19 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008, Curtea, fãcând referire la jurisprudenţa sa anterioarã, a reţinut cã aceastã ordonanţã are o evidentã finalitate de protecţie a patrimoniului instituţiilor publice, ca o premisã indispensabilã a derulãrii în condiţii optime a activitãţii acestora şi, prin aceasta, a îndeplinirii atribuţiilor ce le revin ca parte integrantã a mecanismului statului. Curtea a reţinut cã ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbãrii grave a activitãţii care constituie însãşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii.
Aceste considerente reţinute de Curte în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. I din Legea nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de Primãria oraşului Balş în Dosarul nr. 2.411/184/2009 al Judecãtoriei Balş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
