Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 402 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 358 din 1 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Dorin Stãnescu în Dosarul nr. 3.756/89/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.756/89/2007, Curtea de Apel Iaşi - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Dorin Stãnescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16, 21, 44, 53 şi 135 din Constituţie, deoarece prin redactarea lor lapidarã şi lacunarã lasã loc la interpretãri de naturã sã aducã prejudicii patrimoniale grave persoanelor chemate sã rãspundã alãturi de debitor pentru starea de insolvenţã a acestuia.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia comercialã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut: "În caz de pluralitate, rãspunderea persoanelor prevãzute la alin. (1) este solidarã, cu condiţia ca apariţia stãrii de insolvenţã sã fie contemporanã sau anterioarã perioadei de timp în care şi-au exercitat mandatul ori în care au deţinut poziţia care ar fi putut cauza insolvenţa. Persoanele în cauzã se pot apãra de solidaritate dacã, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvenţa şi au fãcut sã se consemneze, ulterior luãrii deciziei, opoziţia lor la aceste decizii."
Dispoziţiile constituţionale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la liberul acces la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 135-Economia.
Examinând excepţia, Curtea constatã urmãtoarele:
Prevederile <>art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la <>art. 16, 21 şi 44 din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 1.134 din 16 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 24 noiembrie 2008, Curtea a reţinut cã aceste prevederi instituie rãspunderea solidarã a membrilor organelor de supraveghere din cadrul societãţii sau de conducere, precum şi a oricãrei alte persoane care a cauzat starea de insolvenţã a debitorului. Aceastã rãspundere solidarã este condiţionatã de împrejurarea ca starea de insolvenţã sã fie contemporanã sau anterioarã perioadei de timp în care persoanele respective şi-au exercitat mandatul ori în care au deţinut poziţia care ar fi putut cauza insolvenţa.
Curtea a constatat cã, în mãsura în care conducerea debitorului este constituitã dintr-un organ colegial, în ale cãrui atribuţii intrã adoptarea deciziilor referitoare la activitatea financiarã a societãţii comerciale, inclusiv a deciziilor ce ţin de operaţiunile contabile şi evidenţa în documente a acestora, instituirea prin lege a rãspunderii solidare a membrilor acestui organ apare ca fireascã şi pe deplin justificatã. Astfel, date fiind consecinţele grave ale faptelor ce se imputã organului colegial, dacã prin dispoziţiile criticate nu s-ar fi instituit prezumţia de solidaritate şi nu s-ar fi consacrat rãspunderea tuturor persoanelor ce au participat la adoptarea deciziilor care au cauzat starea de insolvenţã, legea ar fi fost susceptibilã de a crea situaţii arbitrare, contrare principiilor constituţionale. Nimic nu împiedicã însã persoana împotriva cãreia a fost promovatã acţiunea în rãspundere ca, în cadrul procesului în faţa instanţei, sã utilizeze toate garanţiile procesuale prevãzute de lege pentru a-şi proba nevinovãţia. Sub acest aspect, <>art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 nu conţine nicio dispoziţie care sã constituie o restrângere a dreptului la un proces echitabil.
Pe de altã parte, Curtea a constatat cã angajarea rãspunderii membrilor organelor de supraveghere sau conducere nu are loc în orice condiţii. Prezumţia de solidaritate este inoperantã dacã persoanele în cauzã, diligente fiind în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvenţa şi au fãcut sã se consemneze, ulterior luãrii deciziei, opoziţia lor la aceste decizii. Prin urmare, adoptarea unei poziţii contrare deciziei majoritare, formulatã neechivoc, exonereazã persoana în cauzã de consecinţele grave prevãzute de lege, astfel încât aceasta nu va mai putea fi obligatã la suportarea unei pãrţi din pasivul debitorului.
În ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale care consacrã dreptul de proprietate privatã şi inviolabilitatea acesteia, Curtea a constatat cã, deşi membrii organelor de supraveghere din cadrul societãţii sau de conducere, precum şi persoanele care au cauzat starea de insolvenţã a societãţii debitoare suferã o îngrãdire în exercitarea atributelor dreptului lor de proprietate, având în vedere cã, pe aceastã cale, se asigurã acoperirea pasivului debitorului insolvabil şi valorificarea drepturilor creditorilor şi, întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legalã în sine nu relevã nicio contradicţie cu textele constituţionale de referinţã.
Considerentele şi soluţia pronunţatã în aceastã decizie îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Dorin Stãnescu în Dosarul nr. 3.756/89/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
