Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 400 din 19 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) si art. 31 alin. (1) si (2) din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 , republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 13 aprilie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) şi (2) din <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Frederick Furs" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 2.178/314/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã, la dosar, au fost depuse, de cãtre partea Gheorghe Toma, note scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.178/314/2007, Curtea de Apel Suceava - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) şi (2) din <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 . Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Frederick Furs" - S.R.L. din Suceava într-o cauzã civilã având ca obiect recursul declarat de autoarea excepţiei împotriva Deciziei nr. 87 din 11 martie 2008 a Tribunalului Suceava, prin care s-a respins ca nefondat apelul acesteia. În acest sens, s-a reţinut faptul cã în cauzã nu s-a fãcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute de <>art. 34 din Legea nr. 7/1996 pentru a se putea dispune radierea dreptului de proprietate din cartea funciarã, efectele hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate anterior limitându-se la opozabilitatea acestora faţã de Societatea Comercialã "Luar Com" - S.R.L. din Suceava, fãrã a dispune cu privire la însãşi substanţa dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâtei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã textele de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate, considerând cã este injustã soluţia legislativã de apreciere a bunei-credinţe doar în temeiul cuprinsului cãrţii funciare. Totodatã, aratã cã în forma anterioarã modificãrii prin <>Legea nr. 247/2005 , art. 31 (anterior <>art. 34) din Legea nr. 7/1996 reglementa şi cunoaşterea directã a anumitor situaţii juridice, fundamentatã pe elemente exterioare sistemului de publicitate, textul având urmãtoarea redactare: "[...] dacã nu a cunoscut, pe altã cale, aceastã inexactitate".
Curtea de Apel Suceava - Secţia civilã considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 33 alin. (1) şi <>art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 7/1996 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã nu este contrarã principiului egalitãţii în faţa legii instituirea unor reguli speciale privind rectificarea înscrierilor fãcute în cartea funciarã, atâta vreme cât se asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor. Totodatã, aratã cã prevederile criticate nu conţin norme contrare dreptului pãrţilor de a beneficia de un proces echitabil, precum şi judecarea cauzelor într-un termen rezonabil. Posibilitatea rectificãrii unor înscrieri nevalabile reprezintã tocmai o mãsurã de protecţie a dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse de pãrţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere, instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) şi (2) din <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 . Însã, din notele scrise ale autorului excepţiei rezultã cã obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi (2) din <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , astfel cum a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 30: "(1) Dacã în cartea funciarã s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumã cã dreptul existã în folosul ei, dacã a fost dobândit sau constituit cu bunã-credinţã, cât timp nu se dovedeşte contrariul.";
- Art. 31: "(1) Cuprinsul cãrţii funciare, în afara îngrãdirilor şi excepţiilor legale, se considerã exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bunã-credinţã un drept real înscris în cartea funciarã.
(2) Dobânditorul este considerat de bunã-credinţã dacã, la data înregistrãrii cererii de înscriere a dreptului în folosul sãu, nu a fost notatã nicio acţiune prin care se contestã cuprinsul cãrţii funciare sau dacã din titlul transmiţãtorului şi din cuprinsul cãrţii funciare nu reiese vreo neconcordanţã între aceasta şi situaţia juridicã realã."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea şi garantarea proprietãţii private şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Totodatã, considerã cã textele de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit <>art. 30 din Legea nr. 7/1996 , un drept înscris în favoarea unei persoane creeazã prezumţia cã este titularul acelui drept. Aceastã prezumţie poate fi combãtutã de cãtre orice persoanã interesatã, dar numai pe cale judecãtoreascã, într-o procedurã contencioasã. Prin aceste prevederi, legiuitorul a dorit sã dea cãrţii funciare valoarea unui mijloc de probã, util pãrţii care doreşte sã-şi probeze dreptul dobândit printr-un titlu valabil, cu bunã-credinţã.
Totodatã, alin. (1) al <>art. 31 din Legea nr. 7/1996 consacrã principiul publicitãţii dupã care funcţioneazã cartea funciarã, în vreme ce alin. (2) al aceluiaşi articol defineşte buna-credinţã din perspectiva sistemului de carte funciarã.
Anterior modificãrii, <>Legea nr. 7/1996 reglementa douã feluri de cunoaştere a situaţiei juridice reale a imobilului - cunoaşterea mediatã de sistemul de publicitate şi cunoaşterea directã, fundamentatã pe elemente exterioare sistemului de publicitate. Astfel, cuprinsul cãrţilor funciare se considera exact, în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, dacã în momentul dobândirii dreptului n-a fost înscrisã în cartea funciarã vreo acţiune prin care se contestã cuprinsul ei sau nu a cunoscut, pe altã cale, aceastã inexactitate. Buna-credinţã nu se aprecia exclusiv prin raportare la cuprinsul cãrţii funciare, ci şi prin cunoaşterea situaţiei reale a imobilului pe altã cale, datoritã unor indicii exterioare de cartea funciarã.
În esenţã, autorul excepţiei criticã modificarea textului de lege, care, în opinia lui, reglementeazã o soluţie legislativã neconstituţionalã, de vreme ce aprecierea bunei-credinţe se face doar în temeiul cuprinsului cãrţii funciare, fãrã sã fie luatã în considerare şi cunoaşterea directã a situaţiei juridice a imobilului.
Curtea reţine, însã, cã, deşi prin <>art. 31 din Legea nr. 7/1996 legiuitorul a dorit sã reglementeze o definiţie a bunei-credinţe valabilã doar pentru cartea funciarã, prin stabilirea criteriilor de evaluare a acesteia se are în vedere, în mod deosebit, acţiunea în rectificare, de vreme ce buna-credinţã se apreciazã la data înregistrãrii cererii de înscriere a dreptului.
Însã, în cazul acţiunii în prestaţie tabularã reglementatã în <>art. 27 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 se prevede situaţia în care terţul, dobânditor cu titlu oneros, este de rea-credinţã. Astfel, îndeplinirea acestei condiţii aratã fãrã nicio îndoialã cã legea ia în considerare şi cunoaşterea efectivã, directã, a situaţiei juridice a imobilului, altfel decât prin intermediul sistemului de publicitate imobiliarã. Aceasta, deoarece prestaţia tabularã împotriva terţului dobânditor urmãreşte soluţionarea conflictului de drepturi concurente fãrã aplicarea strictã a principiului prioritãţii, fiind utilizatã atunci când reclamantul nu a introdus anterior nicio cerere în legãturã cu realizarea vreunei înscrieri în baza titlului sãu. În acest caz, reaua-credinţã care ar justifica admiterea acţiunii în prestaţie tabularã îndreptatã împotriva terţului dobânditor e datã de cunoaşterea situaţiei juridice reale datoritã unor informaţii strãine de sistemul de publicitate, buna sau reaua-credinţã a terţului verificându-se la momentul încheierii actului de cãtre acesta.
Aşa fiind, Curtea nu poate reţine motivele de neconstituţionalitate invocate, din interpretarea sistematicã a prevederilor art. 27, art. 30 alin. (1), <>art. 31, 36 şi 37 ale Legii nr. 7/1996 rezultând faptul cã buna-credinţã, în sistemul cãrţii funciare, se apreciazã în persoana terţilor prin raportare atât la cunoaşterea prin sistemul de publicitate, cât şi prin raportare la cunoaşterea directã, bazatã pe elemente exterioare sistemului de publicitate, dreptul de proprietate privatã fiind, astfel, pe deplin garantat.
Totodatã, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, de vreme ce acestea se aplicã în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare.
De asemenea, nu se aduce atingere nici dispoziţiilor constituţionale privind accesul pãrţilor la justiţie şi dreptul acestora la un proces echitabil, de vreme ce acţiunea în prestaţie tabularã are ca fundament tocmai sancţionarea terţului, care, deşi a cunoscut prin alte mijloace decât cartea funciarã situaţia juridicã realã a imobilului, încearcã sã invoce înscrierea din cartea funciarã pentru a-şi pãstra dreptul. Astfel, cunoaşterea directã a situaţiei juridice reale a imobilului la momentul încheierii actului de cãtre terţul de rea-credinţã constituie temei pentru sancţionarea acestuia prin intermediul prestaţiei tabulare la care autorul excepţiei are acces neîngrãdit ca persoanã interesatã.
În fine, Curtea nu poate reţine nici încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53, de vreme ce nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al unei libertãţi.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi (2) din <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Frederick Furs" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 2.178/314/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 martie 2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
