Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 4 din 20 septembrie 2010 privind examinarea recursului in interesul legii si sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu privire la stabilirea procurorului competent sa efectueze actele de cercetare penala si sa inainteze instantei materialul impreuna cu concluziile sale referitoare la cererile de revizuire formulate conform art. 399 din Codul de procedura penala impotriva hotararilor care au avut ca obiect infractiuni a caror urmarire penala este de competenta exclusiva a Directiei Nationale Anticoruptie, respectiv a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE, PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 23 decembrie 2010
Dosar nr. 7/2010
Sub preşedinţia doamnei judecãtor Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii şi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti cu privire la stabilirea procurorului competent sã efectueze actele de cercetare penalã şi sã înainteze instanţei materialul împreunã cu concluziile sale referitoare la cererile de revizuire formulate conform art. 399 din Codul de procedurã penalã împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni a cãror urmãrire penalã este de competenţa exclusivã a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind prezenţi 82 de judecãtori din 103 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Scutea Gabriela - adjunct al procurorului general.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia şi a sesizãrii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, în sensul de a se stabili cã procurorul din cadrul structurii specializate este competent sã efectueze actele de cercetare penalã şi sã întocmeascã concluziile privind cererile de revizuire formulate împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni ce atrag competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti nu existã un punct de vedere unitar cu privire la procurorul competent sã efectueze actele de cercetare şi sã înainteze instanţei competente materialul împreunã cu concluziile sale, conform art. 399 din Codul de procedurã penalã, în cazul cererilor de revizuire formulate împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni a cãror urmãrire penalã este de competenţa exclusivã a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, examenul jurisprudenţei evidenţiind douã orientãri.
Potrivit unei orientãri a practicii, instanţele au considerat cã, în cazul cererilor de revizuire formulate împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni ce atrag competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, procurorul din cadrul parchetului de pe lângã instanţa care a judecat cauza în primã instanţã este competent, conform art. 397 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, sã efectueze actele de cercetare şi sã înainteze instanţei materialul împreunã cu concluziile sale.
Într-o a doua orientare, instanţele au considerat cã procurorul din cadrul structurii specializate este competent sã efectueze actele de cercetare şi sã înainteze instanţei materialul împreunã cu concluziile privind cererile de revizuire formulate împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni ce atrag competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
Aceste din urmã instanţe au procedat în mod corect.
Revizuirea constituie o cale extraordinarã de atac, care poate fi exercitatã împotriva hotãrârilor judecãtoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei cãi de atac de retractare, care permite instanţei penale sã revinã asupra propriei sale hotãrâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei cãi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlãturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale.
Structura procedurii revizuirii, astfel cum este reglementatã în Codul de procedurã penalã, cuprinde o procedurã care se desfãşoarã în faţa procurorului şi o procedurã care se desfãşoarã în faţa instanţei de judecatã, în douã etape, admiterea în principiu şi rejudecarea cauzei în fond.
În concepţia Codului de procedurã penalã, parcurgerea procedurii actelor de cercetare efectuate de cãtre procuror, în conformitate cu dispoziţiile art. 399, are caracter obligatoriu. Astfel, potrivit art. 397 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, "cererea de revizuire se adreseazã procurorului de la parchetul de pe lângã instanţa care a judecat cauza în primã instanţã", aceluiaşi procuror revenindu-i competenţa de a iniţia din oficiu procedura revizuirii. Conform art. 399 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, dupã introducerea cererii de revizuire, procurorul ascultã, dacã este cazul, persoana care solicitã revizuirea şi, în cazul când este necesarã efectuarea de cercetãri pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune în acest sens prin ordonanţã, iar în temeiul art. 399 alin. 5 din acelaşi cod, dupã efectuarea cercetãrilor, procurorul înainteazã întregul material împreunã cu concluziile sale instanţei competente.
Atât dispoziţiile art. 397 din Codul de procedurã penalã, cât şi cele ale art. 399 din acelaşi cod constituie norme generale de drept procesual penal.
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevãd înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, ca structuri specializate, în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ambele acte normative reglementeazã - prin norme speciale - atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
Dispoziţiile <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevãd cã Direcţia Naţionalã Anticorupţie exercitã drepturile şi îndeplineşte obligaţiile procedurale prevãzute de lege, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin aceastã ordonanţã de urgenţã în competenţa sa. În mod similar, dispoziţiile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevãd cã Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism exercitã drepturile şi îndeplineşte obligaţiile procedurale prevãzute de lege, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin aceastã lege în competenţa sa.
Ambele acte normative stabilesc, în <>art. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în <>art. 21 din Legea nr. 508/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cã dispoziţiile din Codul de procedurã penalã se aplicã în mod corespunzãtor în cauzele atribuite în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de lege de cãtre Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 508/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în competenţa lor, precum şi aplicarea în mod corespunzãtor a dispoziţiilor din Codul de procedurã penalã referitoare la revizuire conduc la concluzia cã, în cauzele privind infracţiunile atribuite în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, procurorii din cadrul acestor structuri specializate pot, din oficiu, sã iniţieze procedura revizuirii, conform art. 396 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, primesc cererile de revizuire şi îndeplinesc obligaţia prevãzutã în art. 397 alin. 3 din acelaşi cod şi efectueazã actele de cercetare prevãzute în art. 399 din Codul de procedurã penalã. În cadrul acestor acte de cercetare se pot asculta martori, efectua confruntãri, ridicãri de obiecte şi înscrisuri, constatãri tehnico-ştiinţifice şi expertize, acte specifice urmãririi penale şi care, în mod firesc, urmeazã sã fie administrate de cãtre procurorii din cadrul structurilor specializate competente sã efectueze însãşi urmãrirea penalã.
De asemenea, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de lege, precum şi aplicarea în mod corespunzãtor a dispoziţiilor din Codul de procedurã penalã referitoare la revizuire conduc la concluzia cã, în cauzele privind infracţiunile atribuite în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, procurorii din cadrul acestor structuri specializate, dupã efectuarea cercetãrilor, înainteazã întregul material împreunã cu concluziile lor instanţei competente, conform art. 399 alin. 5 din Codul de procedurã penalã.
O altã interpretare a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi <>art. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) şi <>art. 21 din Legea nr. 508/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ar conduce la concluzia cã, în cauzele privind infracţiunile atribuite în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, procurorii din cadrul celor douã structuri specializate au competenţa exclusivã de a efectua urmãrirea penalã, dar nu au competenţa de a efectua actele de cercetare prevãzute în art. 399 din Codul de procedurã penalã, iar procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã instanţele care au judecat cauzele în primã instanţã nu au competenţa de a efectua urmãrirea penalã, dar au competenţa de a efectua actele de cercetare prevãzute în art. 399 din Codul de procedurã penalã.
Or, aceastã divizare a competenţei procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism nu este admisã nici de dispoziţiile <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi dispoziţiile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi nici de ansamblul dispoziţiilor cuprinse în actele normative care reglementeazã cele douã structuri specializate din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili, în interpretarea şi aplicarea unitarã a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedurã penalã, cã procurorul din cadrul structurii specializate este competent, în condiţiile art. 397 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, sã efectueze actele de cercetare şi sã înainteze materialul împreunã cu concluziile referitoare la cererile de revizuire formulate împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni a cãror urmãrire penalã este de competenţa exclusivã a Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedurã penalã stabilesc cã:
Procurorul din cadrul structurii specializate, Direcţia Naţionalã Anticorupţie, respectiv Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, este competent în condiţiile art. 397 alin. 1 din Codul de procedurã penalã sã efectueze actele de cercetare şi sã înainteze materialul împreunã cu concluziile referitoare la cererile de revizuire formulate împotriva hotãrârilor care au avut ca obiect infracţiuni a cãror urmãrire penalã este de competenţa exclusivã a uneia sau alteia dintre cele douã structuri.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 20 septembrie 2010.
VICEPREŞEDINTELE
ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
RODICA AIDA POPA
Prim-magistrat-asistent,
Adriana Daniela White
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
