Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 397 din 12 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Dorina Florina Cabãu în Dosarul nr. 2.319/2004 al Judecãtoriei Beiuş. La apelul nominal se prezintã pentru partea Ministerul Finanţelor Publice - Garda Financiarã a Judeţului Bihor, reprezentantul legal cu delegaţie la dosar, şi se constatã lipsa autoarei excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Reprezentantul pãrţii prezente solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu înfrâng prevederile constituţionale invocate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, deoarece prima criticã invocatã vizeazã o problemã de fond a cauzei, iar cu privire la invocarea art. 56 alin. (2) şi (3) referitor la sistemul legal de impuneri şi la aşezarea justã a sarcinilor fiscale aratã cã posibilitatea confiscãrii sumei realizate din activitatea de colectare a deşeurilor reciclabile nu constituie o dublã impunere.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 11 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.319/2004, Judecãtoria Beiuş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. Excepţia a fost ridicatã de petenta Dorina Florina Cabãu în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal întocmit de Garda Financiarã a Judeţului Bihor. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate, potrivit cãrora este confiscatã contravaloarea deşeurilor derulate, aduc atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (9) din Constituţie, întrucât aceste bunuri nu au fost destinate, nici folosite, nici rezultate din sãvârşirea unor contravenţii, ci sunt sume de bani rezultate din derularea activitãţii economice, cuprinse în contabilitatea persoanei fizice autorizate pentru care s-au depus declaraţii fiscale şi s-au plãtit taxele şi impozitele corespunzãtoare. De asemenea, autoarea excepţiei susţine cã posibilitatea confiscãrii sumei realizate din activitatea desfãşuratã de o persoanã fizicã autorizatã, care a avut ca obiect de activitate colectarea deşeurilor reciclabile, fãrã a se ţine seama de faptul cã acea persoanã a investit capital propriu în colectarea acestora, a plãtit taxe şi impozite din sumele totale încasate de la societãţile unde aceste materiale au fost plãtite, reprezintã o dublã impunere. Judecãtoria Beiuş opineazã cã cererea formulatã de reprezentanta petentei este întemeiatã, fãrã sã motiveze aceastã opinie. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece mãsura confiscãrii contravalorii deşeurilor industriale reciclabile se impune pentru cã acestea au fost rezultate din infracţiune sau contravenţie, iar prevederile legale criticate reprezintã în acest sens aplicarea principiului instituit de dispoziţiile constituţionale. De asemenea, aplicarea şi executarea unor sancţiuni pecuniare, inclusiv mãsura confiscãrii unor bunuri sau valori, nu încalcã dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietãţii private, întrucât dreptul de proprietate trebuie sã fie exercitat în condiţiile prevãzute de lege, iar sancţiunea aplicatã petentei în cauzã este consecinţa încãlcãrii legii. De asemenea, Avocatul Poporului aratã cã mãsura confiscãrii prevãzutã de textul legal criticat nu este o altã prestaţie în înţelesul art. 56 alin. (2) şi (3) din Legea fundamentalã, ci reprezintã o sancţiune subsidiarã amenzii aplicate în condiţiile legii. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, cu urmãtorul conţinut: "Nerespectarea obligaţiilor prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã constituie contravenţii, dacã, potrivit legii, nu sunt considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei şi confiscarea contravalorii deşeurilor industriale reciclabile derulate cu nerespectarea prevederilor art. 5, art. 7 alin. (1), (4) şi (5) şi ale art. 8 alin. (1);". Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (9) privind confiscarea anumitor bunuri în condiţiile legii şi ale art. 56 alin. (2) şi (3) referitoare la sistemul legal de impuneri şi la aşezarea justã a sarcinilor fiscale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor legale criticate s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 243 din 10 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 17 iunie 2005, în sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej Curtea a reţinut cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 prevede sancţiunea confiscãrii numai pentru deşeurile industriale colectate cu încãlcarea prevederilor legale, ceea ce este în deplin acord cu litera şi spiritul Legii fundamentale. Dobândirea şi comercializarea unor bunuri prin mijloace contrare legii constituie prin ea însãşi o cauzã de înlãturare a prezumţiei generale de dobândire licitã a averii. O altfel de interpretare ar duce la concluzia eronatã cã proprietatea ar trebui ocrotitã în orice condiţii, inclusiv atunci când legea este încãlcatã. Cu privire la susţinerea potrivit cãreia Constituţia ar permite numai confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii, iar nu şi a contravalorii acestora, Curtea constatã cã în cadrul trasat de prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (9) se includ, în mod evident, şi sumele de bani rezultate din vânzarea unor asemenea bunuri. Per a contrario s-ar duce la concluzia cã, în cazul în care bunurile respective nu au putut fi confiscate, cel care le-a comercializat între timp, cu încãlcarea legii ar putea beneficia de produsul contravenţiei sãvârşite. În sensul textului constituţional, şi sumele de bani rezultate din valorificarea produselor folosite la comiterea contravenţiei sunt bunuri rezultate din contravenţie, ceea ce duce la concluzia cã prevederile <>art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile sunt constituţionale. De asemenea, nu se poate susţine cã prin confiscarea sumei rezultate dintr-o activitate comercialã ilicitã se realizeazã, în dezacord cu dispoziţiile art. 56 alin. (2) şi (3) din Constituţie, o dublã impunere, deoarece, dimpotrivã, prin aceastã mãsurã se dã expresie textului fundamental invocat care este subordonat unui principiu de echitate tocmai în scopul îndeplinirii, în condiţiile legii, a obligaţiei cetãţenilor de a contribui la cheltuielile publice.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Dorina Florina Cabãu în Dosarul nr. 2.319/2004 al Judecãtoriei Beiuş. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2005.
PREŞEDINTE, Ion Predescu
Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
