Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 395 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 4 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Ministerul Finanţelor Publice în Dosarul nr. 7.076/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã, pentru Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dna consilier juridic Mihaela Adelina Creţu. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul pãrţii prezente solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.076/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Ministerul Finanţelor Publice.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 124 şi art. 138 din Constituţie, în mãsura în care pot fi interpretate în sensul cã instanţele judecãtoreşti pot obliga autoritãţile publice sã efectueze acte administrative contrare normelor legale în vigoare sau de naturã sã modifice legea.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia în legãturã cu excepţia ridicatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 26 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1) - Subiectele de sesizare a instanţei:
"(1) Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.";
- Art. 18 alin. (1) - Soluţiile pe care le poate da instanţa:
"(1) Instanţa, soluţionând cererea la care se referã art. 8 alin. (1), poate, dupã caz, sã anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sã oblige autoritatea publicã sã emitã un act administrativ, sã elibereze un alt înscris sau sã efectueze o anumitã operaţiune administrativã."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei puterilor, ale art. 124 "Înfãptuirea justiţiei" şi ale art. 138 - "Bugetul public naţional".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine cã motivarea excepţiei se bazeazã pe o ipotezã de interpretare şi aplicare a textelor legale criticate, potrivit cãreia "instanţele judecãtoreşti pot obliga autoritãţile publice sã efectueze acte administrative contrare normelor legale în vigoare sau de naturã sã modifice legea". Un asemenea argument nu poate fi primit de Curtea Constituţionalã ca fiind un motiv de neconstituţionalitate a textelor de lege examinate.
Potrivit art. 124 alin. (1) din Constituţie, "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii", iar în temeiul alin. (3) al aceluiaşi text, "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii". Soluţiile pe care instanţa de judecatã le pronunţã în rezolvarea cauzelor se pronunţã, aşadar, în numele legii, fiind temeinic justificate sub aspectul legalitãţii, iar în cazul interpretãrii sau aplicãrii greşite a legii, persoanele vãtãmate pot apela la cãile legale de atac.
Prevederile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 constituie expresia dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentalã, în temeiul cãrora persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. În acest sens s-a pronunţat Curtea prin <>Decizia nr. 226/2010 (nepublicatã)*).
____________
*) <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 226 din 9 martie 2010 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Ministerul Finanţelor Publice în Dosarul nr. 7.076/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
