Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 394 din 12 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, 7, 36 si art. 45 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 30 august 2005
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, 7, 36 şi <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Adrian Morar în Dosarul nr. 102/F/CA/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde Adrian Morar, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 347D/2005 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Lazãr Manon Georgiana în Dosarul nr. 861/CA/2005 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 414D/2005 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Vasu Ovidiu Radian, Naghi Claudiu, Varga Loranţ, Rãuţã Bogdan şi Zaharie Dumitru în Dosarul nr. 380/2005 al Tribunalului Mureş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în cele trei dosare, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii lor.
Adrian Morar şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , pentru o mai bunã administrare a justiţiei, dispune conexarea dosarelor nr. 347D/2005 şi nr. 414D/2005 la Dosarul nr. 345D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã. Adrian Morar solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând cã prevederile <>art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 introduc un criteriu de evaluare profesionalã discriminatoriu. Referitor la prevederile art. 36 din ordonanţa de urgenţã, se aratã cã acestea au fost modificate în mod esenţial prin <>Legea nr. 76/2005 . Totodatã, se susţine cã dispoziţiile art. 45 lit. c) din actul normativ criticat abrogã prevederi dintr-o lege organicã, ceea ce contravine art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea pronunţându-se în sensul respingerii excepţiei, iar în cauzã nu se invocã elemente noi de naturã a determina modificarea jurisprudenţei Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 29 martie 2005, 11 aprilie 2005 şi 28 aprilie 2005, pronunţate în dosarele nr. 102/F/CA/2005, nr. 861/CA/2005 şi, respectiv, nr. 380/2005, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, precum şi Tribunalul Mureş au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, 7, 36 şi <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Adrian Morar, şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Lazãr Manon Georgiana, Vasu Ovidiu Radian, Naghi Claudiu, Varga Loranţ, Rãuţã Bogdan şi Zaharie Dumitru în cauze având ca obiect soluţionarea unor litigii de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederile <>art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 încalcã drepturi câştigate potrivit legii şi "anuleazã implicit dispozitivul unor hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile". În legãturã cu aceasta se aratã cã "nu este permisã ingerinţa executivului în privinţa puterii lucrului judecat prin revocarea unui act jurisdicţional, [...] eludând normele constituţionale consacrate de art. 126 alin. (6)". Astfel se încalcã, în opinia autorului excepţiei, principiul separaţiei puterilor în stat, precum şi dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a legilor. Totodatã, potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, aceste prevederi legale contravin şi dispoziţiilor art. 16 şi 20 din Constituţie, precum şi celor ale Codului muncii.
Referitor la prevederile <>art. 36 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , se susţine cã acestea creeazã "o situaţie discriminatorie evidentã deoarece [avantajeazã] funcţionarii publici ale cãror raporturi de serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care îşi reiau activitatea dupã data de 01.01.2005".
În ceea ce priveşte <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , autorii excepţiei considerã cã acesta este neconstituţional, "deoarece abrogã dispoziţiile contrare prevãzute de o lege organicã, <>Legea nr. 188/1999 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 161/2003 , cu forţã juridicã superioarã conform art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie".
Totodatã, se considerã cã, "în conformitate cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, nu este justificat şi motivat caracterul urgenţei în ceea ce priveşte «reîncadrarea funcţionarilor publici»".
Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Mureş, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã cã dispoziţiile <>art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 contravin prevederilor art. 16, 20 şi 115 din Constituţie, deoarece "se încalcã atât drepturile câştigate de funcţionarii publici, principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul stabilitãţii în funcţia publicã, aspecte invocate de reclamant în susţinerea excepţiei, şi, de asemenea, contravin prevederilor <>Legii nr. 188/1999 şi Codului muncii".
Cât priveşte criticile referitoare la dispoziţiile <>art. 36 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , acestea sunt apreciate de cele douã instanţe de judecatã ca fiind neîntemeiate, deoarece ţin de soluţionarea fondului cauzei şi nu de controlul de constituţionalitate.
Referitor la critica adusã <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , se considerã cã acest text este constituţional deoarece "nu prevede cã se abrogã dispoziţiile [altor] douã legi (<>Legea nr. 188/1999 şi nici ale Codului muncii - <>Legea nr. 53/2003 sau ale <>Legii nr. 161/2003 ), ci se referã la dispoziţii cu aceeaşi forţã juridicã cuprinse tot într-o ordonanţã sau într-un act inferior invocate de reclamant, iar chestiunile ridicate de reclamant ţin de fondul cauzei şi nu de aspectele privind forţa juridicã a celor douã legi invocate". Totodatã, se aratã cã "<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 nu a fost încã abrogatã printr-o lege organicã, Parlamentul având termen de un an pentru a proceda la aceasta".
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia este neîntemeiatã. Se apreciazã cã, în conformitate cu art. 115 alin. (5) din Constituţie, care prevede "cã «Ordonanţa de urgenţã cuprinzând norme de natura legii organice se aprobã cu majoritatea prevãzutã la art. 76 alin. (1)»", nu poate fi reţinutã critica în sensul cã prin ordonanţã de urgenţã nu pot fi reglementate domenii care fac obiectul legilor organice. Totodatã, se aratã cã ordonanţe de urgenţã "nu pot fi adoptate numai în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute în Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietatea publicã".
În legãturã cu critica referitoare la obligaţia Guvernului de a motiva emiterea ordonanţei de urgenţã conform art. 115 alin. (4) din Constituţie, instanţa aratã cã ordonanţa criticatã este motivatã, apreciind cã "fundamentul motivãrii este o chestiune ce se va analiza de cele douã Camere pentru adoptarea sau respingerea ordonanţei de urgenţã", iar "eventuala insuficienţã a motivãrii nu duce la neconstituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţã".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 19 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , care se referã la reîncadrarea funcţionarilor publici de execuţie în funcţie de categoria, clasa şi gradul de salarizare avute potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , se aplicã tuturor funcţionarilor publici aflaţi în aceeaşi situaţie, fãrã sã se încalce prevederile art. 16 şi 20 din Constituţie.
Referitor la dispoziţiile <>art. 36 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , Guvernul considerã cã susţinerea privind neconstituţionalitatea acestora este neîntemeiatã, aspectele invocate de autorul excepţiei "ţinând de fondul cauzei şi [nu] de controlul constituţionalitãţii legii".
De asemenea, Guvernul considerã neîntemeiatã şi critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , "întrucât în acest text nu se menţioneazã cã se abrogã dispoziţiile <>Legii nr. 188/1999 şi nici cele ale Codului muncii, ci se referã la dispoziţii cu aceeaşi forţã juridicã, chestiunile ridicate de reclamant ţinând de fondul cauzei şi nu de aspectele privind forţa juridicã a celor douã legi invocate".
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Guvernul apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã, fiind menţionate deciziile Curţii Constituţionale nr. 15/2000, nr. 85/2001 şi nr. 101/2004, prin care "s-a statuat cã «interdicţia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare», având în vedere cã «ordonanţa de urgenţã nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintã un act normativ, adoptat de Guvern, în temeiul unei prevederi constituţionale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sã facã faţã unui caz excepţional»".
În legãturã cu susţinerea autorilor excepţiei cã nu a existat o situaţie extraordinarã care sã justifice adoptarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 şi cu aceea referitoare la lipsa motivãrii caracterului urgent al prevederilor legale care aduc modificãri funcţiilor publice, Guvernul aratã cã, "din preambulul ordonanţei de urgenţã, rezultã cã mãsurile reglementate vizeazã interesul social, buna desfãşurare a activitãţii în administraţia publicã, creşterea calitãţii serviciului public şi constituie situaţii de urgenţã şi extraordinare". De asemenea Guvernul aratã cã mãsurile respective "reprezintã o etapã în reforma salarialã a funcţionarilor publici şi au fost adoptate în urma negocierilor Guvernului României cu Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaţional, precum şi cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici".
Referitor la noţiunea de situaţie extraordinarã, Guvernul aratã cã aceasta, "nefiind precizatã în Constituţie, a fost stabilitã prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 65/1995, nr. 15/2000, nr. 43/2002, nr. 101/2004 şi nr. 67/2005".
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã dispoziţiile criticate "se aplicã în mod egal tuturor categoriilor funcţionarilor publici de execuţie, funcţionarilor publici de conducere salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 privind unele mãsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi funcţionarilor publici ale cãror raporturi de serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care îşi reiau activitatea, dupã 1 ianuarie 2005, fãrã nici o discriminare pe criterii arbitrare".
Referitor la invocarea, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate privind <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Avocatul Poporului apreciazã cã interdicţia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. De asemenea, se aratã cã "ordonanţa de urgenţã nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintã un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sã facã faţã unei situaţii extraordinare".
Referitor la critica de neconstituţionalitate constând în susţinerea cã este încãlcat art. 115 alin. (4) din Constituţie, se apreciazã de cãtre Avocatul Poporului cã reîncadrarea funcţionarilor publici în funcţie de noi criterii stabilite este "justificatã în cuprinsul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 «de interesul social, buna desfãşurare a activitãţii în administraţia publicã, creşterea calitãţii serviciului public şi constituie situaţii de urgenţã şi extraordinare»". Totodatã, Avocatul Poporului considerã cã interdicţia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, iar "ordonanţa de urgenţã nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintã un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sã facã faţã unei situaţii extraordinare". În legãturã cu invocarea încãlcãrii dispoziţiilor constituţionale ale art. 20, Avocatul Poporului apreciazã cã acestea nu au relevanţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6, 7, 36 şi <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23 noiembrie 2004, aprobatã, cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 76/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 18 aprilie 2005.
Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
- Art. 6: "(1) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 privind unele mãsuri în domeniul funcţiei publice, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 3 se reîncadreazã în gradul profesional asistent şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare.
(2) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 2 se reîncadreazã în gradul profesional asistent şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional asistent, treapta 2 de salarizare.
(3) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 1 se reîncadreazã în gradul profesional asistent şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional asistent, treapta 1 de salarizare.
(4) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 3 se reîncadreazã în gradul profesional principal şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional principal, treapta 3 de salarizare.
(5) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 2 se reîncadreazã în gradul profesional principal şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare.
(6) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 1 se reîncadreazã în gradul profesional principal şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare.
(7) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 3 se reîncadreazã în gradul profesional superior şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional superior, treapta 3 de salarizare.
(8) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 2 se reîncadreazã în gradul profesional superior şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional superior, treapta 2 de salarizare.
(9) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 1 se reîncadreazã în gradul profesional superior şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare.";
- Art. 7: "(1) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa III, gradul 1 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional asistent, treapta 1 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(2) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa III, gradul 2 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional asistent, treapta 2 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(3) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa III, gradul 3 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(4) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa II, gradul 1 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(5) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa II, gradul 2 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(6) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa II, gradul 3 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional principal, treapta 3 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(7) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa I, gradul 1 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(8) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa I, gradul 2 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional superior, treapta 2 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(9) Funcţionarii publici de conducere salarizaţi conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcţii publice de execuţie din categoria A, clasa I, gradul 3 beneficiazã de salariul de bazã prevãzut pentru funcţia publicã respectivã gradul profesional superior, treapta 3 de salarizare, la care se adaugã indemnizaţia de conducere.
(10) Pânã la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici, funcţionarii publici din categoria înalţilor funcţionari publici şi a funcţionarilor publici de conducere îşi pãstreazã funcţiile publice de execuţie corespunzãtoare.";
- Art. 36: "Funcţionarii publici ale cãror raporturi de serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care îşi reiau activitatea dupã data de 1 ianuarie 2005 vor beneficia de salariile de bazã stabilite potrivit prezentei ordonanţe de urgenţã, pentru funcţia publicã în care au fost reîncadraţi în condiţiile art. 6-8.";
- Art. 45: "La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã: [...]
c) orice alte dispoziţii contrare."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5), ale art. 16, 20, art. 73 alin. (3) lit. j), precum şi art. 115 din Constituţie. Deşi autorii excepţiei au invocat în susţinerea acesteia textele constituţionale ale art. 16 şi 115, este de observat cã din motivarea excepţiei rezultã cã se referã în realitate numai la prevederile art. 16 alin. (1) şi, respectiv, art. 115 alin. (1) şi (4) din Constituţie.
Aceste texte constituţionale au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.";
- Art. 73: "(3) Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
j) statutul funcţionarilor publici;";
- Art. 115 alin. (1) şi (4): "(1) Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora."
Autorii excepţiei susţin, în esenţã, cã prevederile art. 6 şi <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 încalcã principiul separaţiei puterilor în stat prin aceea cã sunt nesocotite acte administrative şi hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, precum şi dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16 şi ale art. 20 din Constituţie. Totodatã, considerã cã <>art. 36 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 creeazã "o situaţie discriminatorie evidentã, deoarece [avantajeazã] funcţionarii publici ale cãror raporturi de serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care îşi reiau activitatea dupã data de 01.01.2005". Referirea pe care autorii excepţiei o fac la art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie are semnificaţia unei critici privind modificarea unei legi organice printr-o ordonanţã de urgenţã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 stabileşte reîncadrãri în grade profesionale şi niveluri de salarizare corespunzãtoare. În aceastã privinţã legiuitorul are deplinã competenţã în ce priveşte încadrarea în categorii, clase şi grade profesionale a funcţionarilor publici.
Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 şi 7 din ordonanţa de urgenţã criticatã, prin care se susţine încãlcarea principiului egalitãţii, deoarece aceste prevederi se aplicã tuturor funcţionarilor publici de execuţie şi nu instituie privilegii sau discriminãri, ci doar impun o reaşezare a funcţiilor ocupate anterior şi stabilesc în mod corespunzãtor nivelul adecvat al salariului pentru fiecare categorie de funcţii. Prin stabilirea acestui mod de salarizare s-a urmãrit crearea unei "ierarhizãri a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale", aşa cum se aratã în punctul de vedere al Guvernului, şi nicidecum crearea unor privilegii sau discriminãri.
Cât priveşte dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Curtea a constatat cã excepţiile formulate sunt neîntemeiate. Prin <>Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, Curtea, analizând critica autorilor excepţiei fundamentatã pe susţinerea încãlcãrii dispoziţiilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, a reţinut cã "interdicţia reglementãrii în domenii care fac obiectul legilor organice este prevãzutã de alin. (1) al aceluiaşi articol constituţional pentru ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Aceastã interdicţie nu opereazã şi în cazul ordonanţelor de urgenţã care se adoptã de cãtre Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Emiterea unor asemenea ordonanţe este condiţionatã însã de existenţa unor «situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã», iar Guvernul este obligat sã motiveze urgenţa în cuprinsul ordonanţei. În ceea ce priveşte <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , Guvernul a motivat existenţa situaţiei extraordinare prin aceea cã «asigurarea unor drepturi salariale funcţionarilor publici care, potrivit legii, îndeplinesc prerogative de putere publicã şi sunt supuşi unui regim sever al incompatibilitãţii şi conflictului de interese este un obiectiv prioritar al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã 2004-2006» şi cã «mãsurile cuprinse în aceastã ordonanţã reprezintã o etapã în reforma salarialã a funcţionarilor publici şi au la bazã negocierile Guvernului României cu Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaţional, precum şi cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici»".
Atât soluţia pronunţatã de Curte în cauza menţionatã, precum şi considerentele care au stat la baza deciziei îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Nici critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, nu poate fi primitã, deoarece aceste prevederi se aplicã în mod egal tuturor funcţionarilor ale cãror raporturi de serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care au reluat activitatea dupã 1 ianuarie 2005, care beneficiazã de salariile de bazã stabilite, potrivit ordonanţei, pentru funcţia publicã în care au fost reîncadraţi în condiţiile art. 6-8, astfel cum s-a stabilit prin Legea de aprobare a ordonanţei de urgenţã care a modificat art. 36 al acesteia.
Curtea constatã cã şi critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 este neîntemeiatã. Aşa cum Curtea Constituţionalã a statuat în repetate rânduri, prin ordonanţe de urgenţã pot fi reglementate probleme de domeniul legii organice şi, deci, pot fi aduse modificãri unor asemenea legi. Restricţia prevãzutã de art. 115 alin. (1) din Constituţie se referã numai la ordonanţele emise în baza unei legi de abilitare, iar nu şi la ordonanţele de urgenţã. De altfel, dupã revizuirea Constituţiei, problema a fost tranşatã prin dispoziţiile art. 115 alin. (5), ultima tezã, care prevede cã "Ordonanţa de urgenţã cuprinzând norme de natura legii organice se aprobã cu majoritatea prevãzutã la articolul 76 alineatul (1)" [care se referã la legile organice].
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei în sensul cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Codul muncii, Statutului funcţionarilor publici şi altor reglementãri de acest fel, Curtea observã cã, în conformitate cu prevederile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , instanţa de contencios constituţional exercitã un control de constituţionalitate a legilor şi altor acte normative prin raportare la principiile şi dispoziţiile Constituţiei. Eventualele neconcordanţe între diferitele legi, chiar dacã ar fi reale, nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de resortul autoritãţii legiuitoare.
În legãturã cu invocarea, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, a art. 20 din Constituţie, Curtea reţine cã, faţã de considerentele expuse mai sus, acest text nu este incident în cauzã, întrucât nu se pune problema unei neconcordanţe între prevederile criticate şi tratatele internaţionale privind drepturile omului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, 7, 36 şi <>art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, excepţie ridicatã de Adrian Morar în Dosarul nr. 102/F/CA/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , ridicatã de Lazãr Manon Georgiana în Dosarul nr. 861/CA/2005 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi de Vasu Ovidiu Radian, Naghi Claudiu, Varga Loranţ, Rãuţã Bogdan şi Zaharie Dumitru în Dosarul nr. 380/2005 al Tribunalului Mureş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2005.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
