Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată de Societatea Napocom - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.405/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.325D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.329D/2019, care vizează excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 3.405/117/2018/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.329D/2019 la Dosarul nr. 3.325D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepţiilor formulate, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 828 din 17 noiembrie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea civilă din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.405/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local. Excepţia a fost ridicată de recurenta-reclamantă Societatea Napocom - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva sentinţei civile prin care s-a respins cererea având ca obiect vânzarea unor spaţii comerciale. 8. Prin Încheierea civilă din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.405/117/2018/a1, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002. Excepţia a fost ridicată de recurenta-reclamantă Societatea Napocom - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva unei sentinţe civile, vizând completarea/lămurirea dispozitivului. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că sistemul de drept românesc garantează nu doar accesul liber la justiţie (prin art. 21 din Constituţie), ci şi accesul la o cale de atac efectivă împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de prima instanţă (prin art. 129 din Constituţie). Or, dispoziţiile art. 8 alin. (3) teza finală din Legea nr. 550/2002 încalcă aceste garanţii constituţionale prin eliminarea oricărei căi de atac împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă, ceea ce echivalează cu eliminarea controlului judiciar al hotărârii judecătoreşti pronunţate în primă instanţă, aducându-se atingere principiilor accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare şi principiului exercitării căilor de atac, care este golit total de conţinut. În plus, se aduce atingere şi principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, jurisdicţia contenciosului administrativ reglementând în mod expres calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în primă instanţă în această materie, această cale de atac fiind suprimată însă în privinţa procedurii reglementate de art. 8 din Legea nr. 550/2002, deşi ea este supusă judecăţii instanţei de contencios administrativ. 10. Excluderea căii de atac nu poate fi justificată nici invocând criteriul lipsei de importanţă a acestei proceduri judiciare (criteriu invocat de legiuitor în trecut pentru suprimarea căilor de atac pentru anumite proceduri judiciare, considerate ca fiind mai puţin importante şi, în consecinţă, nejustificând o atenţie sporită din partea instanţelor judecătoreşti), având în vedere că procedura vizează stabilirea preţului de vânzare pentru spaţii comerciale aflate în proprietatea privată a statului, valorile şi interesele patrimoniale în discuţie fiind extrem de ridicate şi importante. 11. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată din perspectiva jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv a Deciziei nr. 898 din 17 decembrie 2015 şi neîntemeiată din perspectiva prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 6 din Convenţie negarantând accesul la toate gradele de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, iar art. 13 din Convenţie consacrând doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie. 12. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, care au următorul cuprins: „(3) Raportul de evaluare şi stabilirea preţului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secţia de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgenţă, cu citarea contestatorului, a comisiei şi a evaluatorului. Comisia este reprezentată de preşedintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.“ Având în vedere însă criticile de neconstituţionalitate formulate, precum şi considerentele actelor de sesizare a Curţii Constituţionale, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate doar dispoziţiile cuprinse în teza finală a alin. (3) al art. 8 din Legea nr. 550/2002. 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi în art. 129 referitor la căile de atac. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că Legea nr. 550/2002 stabileşte cadrul juridic pentru vânzarea spaţiilor comerciale şi a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite spaţii comerciale sau de prestări de servicii, care se realizează prin negociere directă sau, după caz, prin licitaţie publică cu strigare, în condiţiile acestei legi. 18. În ceea ce priveşte hotărârea prin care se aprobă lista spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit dispoziţiilor Legii nr. 550/2002, conform art. 5 alin. (3), prefecţii vor veghea ca hotărârea mai sus menţionată să cuprindă toate spaţiile comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidenţa acestei legi. În acest scop, hotărârile consiliilor locale şi ale consiliilor judeţene vor fi comunicate prefecţilor în termen de cel mult 3 zile de la adoptare şi vor fi afişate la sediul primăriei, respectiv al consiliului judeţean. Prefectul va cere completarea sau modificarea listei, dacă este cazul, iar în situaţia în care se refuză solicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instanţei de contencios administrativ. Sesizarea şi judecata se fac în procedură de urgenţă. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă. În ceea ce priveşte raportul de evaluare şi stabilirea preţului de vânzare, acestea, potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002, criticate în prezenta cauză, pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secţia de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgenţă, cu citarea contestatorului, a comisiei şi a evaluatorului. Comisia este reprezentată de preşedintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă. 19. Faţă de această împrejurare, nemulţumirea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate constă, în esenţă, în faptul că hotărârea pronunţată de către instanţa de contencios administrativ, în situaţiile mai sus menţionate, este definitivă, fiind lipsită de căi de atac, ceea ce este neconstituţional în opinia sa, susţinând că actualul cadru legislativ în materia contenciosului administrativ, reglementat de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, este în contradicţie cu aceste norme speciale. 20. Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 martie 2006, Decizia nr. 1.549 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 9 februarie 2010, sau Decizia nr. 828 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 14 aprilie 2021. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii care să prevadă căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită în condiţiile legii. Curtea a arătat că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac (Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, precitată, şi Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 21. De altfel, nici Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu prevede un dublu grad de jurisdicţie, această garanţie procedurală existând doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, în timp ce în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Convenţie. Astfel, textul art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale presupune doar existenţa posibilităţii efective de a supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul violării unui drept consacrat de Convenţie, sens în care este Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kudla împotriva Poloniei, şi, în consecinţă, nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac (Decizia nr. 843 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008). 22. Cu privire la dispoziţiile criticate, Curtea a reţinut că prevederile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 constituie expresia transpunerii în legislaţie a principiului constituţional privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ. Astfel, prin textele de lege criticate se asigură accesul la o instanţă judecătorească, respectiv secţia de contencios administrativ a tribunalului, a persoanelor nemulţumite de preţul stabilit prin raportul de evaluare întocmit de persoanele autorizate, potrivit legii, selectate de comisiile pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii constituite în localităţile în care există spaţii care cad sub incidenţa Legii nr. 550/2002. Aşadar, întrucât actul administrativ este supus controlului judecătoresc, critica ce are un atare obiect este lipsită de temei constituţional (Decizia nr. 1.549 din 17 noiembrie 2009 şi Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, precitate). Întrucât aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în prezenta cauză, nu se poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 129 referitor la căile de atac. 23. Neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Napocom - S.A. din Cluj-Napoca în dosarele nr. 3.405/117/2018 şi nr. 3.405/117/2018/a1 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (3) teza finală din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
