Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 39 din 7 februarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispozitii preluate in art. 44 al Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, precum si la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla cauza, repusã pe rol, privind soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi a exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã. Excepţia a fost ridicatã în Dosarul nr. 688/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roşu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec şi Elena Tofan, iar în Dosarul nr. 548/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, de Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu şi Vasile Benea. În şedinţa din 15 ianuarie 2002, când au avut loc dezbaterile, Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 207C/2001 la Dosarul nr. 141C/2001, care a fost primul înregistrat, constatând ca între excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în cele doua dosare exista o strânsã legatura, urmând sa se pronunţe prin decizia de fata asupra celor doua excepţii de neconstituţionalitate. În aceeaşi şedinţa Curtea a amânat pronunţarea pentru 22 ianuarie 2002, data la care a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 7 februarie 2002, având în vedere ca în completul de 7 membri ai Curţii, care a participat la dezbaterile în fond şi la deliberare, nu s-a putut lua o decizie. La apelul nominal se prezintã Dumitru Gazetovici, Eugen Calomfirescu, Elena Cean, Toma Dobre, Constanta Patrichi, Nicolaie Popa, Benedict Sarbu şi Netty Topala, autori ai exceptiei, lipsind ceilalţi autori, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Este, de asemenea, prezent Ministerul Finanţelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind Guvernul României, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecata, autorii excepţiilor, prezenţi la dezbateri, solicita admiterea acesteia, arãtând ca îşi menţin concluziile prezentate cu ocazia dezbaterilor în şedinţa publica din data de 15 ianuarie 2002. În sustinere depun note scrise. Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice solicita respingerea excepţiilor, invocand jurisprudenta Curţii, care s-a mai pronunţat în legatura cu constituţionalitatea textelor de lege criticate. Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul pe fondul cauzei, pune concluzii de respingere a excepţiilor, arãtând ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale. Astfel, <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, reglementeazã modul de calcul al pensiei magistraţilor, fãrã a cuprinde vreo prevedere referitoare la impozitarea acestor pensii. Pe de alta parte se arata ca pensiile pentru celelalte categorii de salariaţi, cu excepţia cadrelor militare, se stabilesc în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, acest sistem fiind organizat pe baza anumitor principii, printre care şi cel al solidaritãţii. Or, pentru magistraţi, o parte din pensie se suporta de la bugetul de stat. Cu privire la dispoziţiile <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 se arata ca asupra constituţionalitãţii acestor dispoziţii Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin deciziile nr. 173 din 23 mai 2001 şi nr. 190 din 19 iunie 2001, statuand ca ele nu contravin prevederilor constituţionale. În concluzie solicita respingerea excepţiilor, întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine modificarea jurisprudenţei Curţii.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 12 martie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 688/2001, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, excepţie ridicatã de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roşu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec şi Elena Tofan. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca prin actele normative criticate "a fost abrogat <>art. 7 din Legea nr. 3/1977 , precum şi <>art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , în care se mentiona ca <<nu sunt impozabile pensiile de orice fel>> (art. 5 lit. d)". În opinia autorilor exceptiei este "inadmisibil ca în privinta pensiilor cuvenite pensionarilor sa se aplice dubla impozitare", întrucât se incalca dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, conform cãrora "cetãţenii au obligaţia sa contribuie prin impozite şi prin taxe la cheltuieli publice pe baza principiului <<asezarii juste a sarcinilor fiscale>>", iar alin. 3 al aceluiaşi text constituţional prevede ca "orice alte prestaţii sunt interzise [...]". Un alt argument privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, invocat de autorii exceptiei, se referã la faptul ca, "din punctul de vedere al magistraţilor, Guvernul nu avea competenta sa modifice o lege organicã, respectiv <>Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecãtoreascã, deoarece singurul organ competent este Parlamentul României (art. 72 alin. (3) lit. h)". De asemenea, prin Încheierea din 19 aprilie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 548/2001, Curtea de Apel Bucureşti Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, excepţie ridicatã de Elenea Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu şi Vasile Benea. În motivarea acestei excepţii de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca prevederile <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , potrivit cãrora sunt impozitate toate pensiile, creeazã o situaţie discriminatorie între pensiile magistraţilor şi celelalte pensii din sistemul asigurãrilor sociale de stat, datoritã modului de calcul al acestora. Astfel, în timp ce, potrivit prevederilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, pensiile de serviciu ale magistraţilor se stabilesc în funcţie de venitul net, celelalte pensii din sistemul asigurãrilor sociale de stat se stabilesc în raport cu venitul brut realizat. Se considera astfel, în opinia autorilor exceptiiilor, ca se incalca prevederile art. 43 alin. (2), art. 49 şi 53 din Constituţie. Un alt argument privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, invocat de autorii exceptiei, se referã la faptul ca "Modul în care a fost modificatã <>Legea nr. 92/1992 , prin dispoziţiile luate de Guvern, constituie o flagrantã încãlcare a unei legi organice cum este legea de organizare judecãtoreascã". Exprimandu-şi opinia, Curtea Suprema de Justiţie Secţia de contencios administrativ, considera ca excepţia nu este intemeiata, ambele acte normative "fiind în acord cu prevederile Constituţiei"; Curtea de Apel Bucureşti Secţia de contencios administrativ, considera ca excepţia este intemeiata, textele criticate contravenind dispoziţiilor art. 138, 49 şi <>art. 53 alin. (3) din Constituţie. Se mai arata ca Legea nr. 92/1992 este o lege organicã ce nu putea fi modificatã decât tot printr-o lege organicã, "întrucât în materia legilor organice nu exista delegare legislativã potrivit art. 114 din Constituţie". Guvernul considera neintemeiate excepţiile de neconstituţionalitate, arãtând, în esenta, pe de o parte, ca "prevederile ce reglementeazã regimul de impunere a pensiilor nu vin în contradictie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 53 alin. (1), incidente în materie şi care stabilesc: <<Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice>>, Constituţia nefacand diferentieri din punct de vedere al subiectilor impozabili, între salariaţi şi pensionari". Pe de alta parte, se arata ca <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 nu contravine textelor constituţionale invocate, "ci reglementeazã, la nivel de lege, conţinutul şi limitele acestui tip de drept, ceea ce nu poate fi considerat ca un argument de neconstituţionalitate". Potrivit punctului de vedere al Guvernului "Nici susţinerile de principiu privind neconstituţionalitatea actelor normative emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie nu pot fi primite, întrucât Constituţia României nu conţine dispoziţii exprese interdictive privind modificarea, completarea sau abrogarea totalã sau parţialã printr-o ordonanta de urgenta a unei legi organice, iar abilitarea Guvernului de a emite astfel de reglementãri este data de însãşi Constituţia României, potrivit art. 114 alin. (4)". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate. Obiectul celor doua excepţii de neconstituţionalitate conexate, asa cum rezulta din încheierile de sesizare, precum şi din concluziile scrise depuse la cele doua instanţe, îl constituie dispoziţiile <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi dispoziţiile <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, dispoziţii ce au urmãtoarea redactare: - <>Art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 : "(1) Este impozabilã totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de cãtre contribuabili, plãtite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socialã, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţatã de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte suma de 2.000.000 lei pe luna. (2) Venitul net din pensie reprezintã diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate. (3) Venitul brut din pensie reprezintã sumele plãtite cu titlu de pensii de asigurãri sociale de stat şi, dupã caz, pensii plãtite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordatã pentru asigurãri sociale de sãnãtate. (4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei."; - <>Art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionãrii." Textele constituţionale invocate în motivarea exceptiei sunt urmãtoarele: - Art. 43 alin. (2): "Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenta medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenta socialã prevãzute de lege."; - Art. 49: (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii."; - Art. 53: "(1) Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afarã celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale."; - Art. 114 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice." I. Analizând criticile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Curtea constata ca <>art. 85 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, abroga expres, începând cu data intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 , respectiv la data de 1 ianuarie 2002, atât <>Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , cat şi <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 . Cu privire la soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a unei dispoziţii legale modificate ulterior ridicãrii exceptiei, prin Decizia Plenului nr. III din 31 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea Constituţionalã a statuat ca în cazul în care dupã invocarea unei excepţii în fata instanţelor judecãtoreşti prevederea legalã supusã controlului a fost modificatã, Curtea Constituţionalã se pronunţa asupra constituţionalitãţii prevederii legale în noua sa redactare numai dacã soluţia legislativã din legea sau ordonanta modificatã este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificãrii. Curtea constata ca, în esenta, textul <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost preluat de <>art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 , cu excepţia plafonului de la care urmeazã a fi impozitate pensiile, textul respectiv având urmãtorul cuprins: "(1) Este impozabilã totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de cãtre contribuabili, plãtite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socialã, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţatã de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte suma de 5.000.000 lei pe luna. (2) Venitul net din pensie reprezintã diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate. (3) Venitul brut din pensie reprezintã sumele plãtite cu titlu de pensii de asigurãri sociale de stat şi, dupã caz, pensii plãtite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordatã pentru asigurãri sociale de sãnãtate. (4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în raport cu redactarea cuprinsã în <>Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 , Curtea constata ca soluţia legislativã criticata de autorii exceptiei, şi anume impozitarea pensiilor, este menţinutã. Prin urmare Curtea va analiza constituţionalitatea dispoziţiilor art. 44 din aceasta ordonanta în vigoare. Asupra soluţiei legislative criticate, cuprinsã iniţial în dispoziţiile <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 190 din 19 iunie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 14 septembrie 2001, prin Decizia nr. 173 din 23 mai 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 24 august 2001, şi prin Decizia nr. 251 din 18 septembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 24 ianuarie 2002. Prin deciziile pronunţate Curtea Constituţionalã a stabilit ca aceste dispoziţii legale sunt constituţionale şi a respins excepţiile ridicate. Astfel, în considerentele <>Deciziei nr. 251/2001 Curtea a reţinut ca <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 nu se referã la impozitarea pensiilor magistraţilor, ci la impozitarea tuturor categoriilor de venituri nete încasate cu titlu de pensie, conform Legii fundamentale care consacra obligaţia cetateneasca de a contribui la constituirea fondurilor bãneşti. Ca atare, dispoziţiile constituţionale cuprinse la art. 53 alin. (1) prevãd ca "Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", iar cele cuprinse la art. 138 alin. (1) prevãd ca "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". În aceeaşi decizie Curtea a mai stabilit ca sumele reţinute din salarii cu titlu de contribuţie şi culese la fondul asigurãrilor sociale nu rãmân în proprietatea contribuabililor, ci ele intra în buget şi se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptãţite, sub forma de pensii sau de ajutoare sociale. Aceasta opţiune a legiuitorului îşi gãseşte fundamentul constituţional în dispoziţiile art. 1 alin. (3), care proclama statul roman ca stat social, cu toate obligaţiile ce îi revin acestuia în privinta asigurãrii unui trai decent tuturor categoriilor sociale. Impozitarea de cãtre legiuitor a pensiilor mai mari de 2.000.000 lei constituie, în lumina acestei jurisprudente a Curţii Constituţionale, o mãsura socialã prin care se majoreazã bugetul public naţional, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constituţie, cuprinde printre altele şi bugetul asigurãrilor sociale de stat. Soluţia adoptatã şi considerentele avute în vedere în aceasta decizie sunt valabile şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii. Aceasta cu atât mai mult cu cat în prezent plafonul de la care pensiile sunt impozitate a fost ridicat de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, ceea ce, în mod evident, este în favoarea tuturor pensionarilor, inclusiv a foştilor magistraţi. II. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, Curtea constata ca la data ridicãrii exceptiei (19 aprilie 2001) textul acestui articol avea urmãtoarea redactare, ca urmare a modificãrii prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113 din 29 iunie 2000 : "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din câştigul salarial net lunar rezultat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca, sporul pentru stabilitate, precum şi din alte sporuri şi indemnizaţii cu caracter permanent avute la data pensionãrii, din care s-au dedus sumele prevãzute de lege de reglementãrile legale privind impozitul pe salarii". Ulterior, prin <>Legea nr. 355 din 10 iulie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, a fost respinsã <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 , astfel ca textul art. 101 alin. 3 în vigoare are urmãtorul cuprins: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionãrii". Curtea constata ca soluţia legislativã criticata de autorii exceptiei, şi anume modul de calcul al pensiilor magistraţilor, prin luarea în considerare a salariului net, este menţinutã. Prin urmare Curtea va analiza constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, în vigoare, fãrã modificãrile aduse de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 . Autorii exceptiei critica acest text pe motiv ca <>Legea nr. 92/1992 este o lege organicã ce nu putea fi modificatã decât tot printr-o lege organicã, "întrucât în materia legilor organice nu exista delegare legislativã potrivit art. 114 din Constituţie". Curtea constata ca aceasta critica de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textul art. 114 alin. (1), care reglementeazã delegarea legislativã prin abilitarea Guvernului de cãtre Parlament prin lege specialã de a emite ordonanţe, nefiind relevant în cauza. Aceasta deoarece, pe de o parte, prin <>Legea nr. 355 din 10 iulie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 , care modificase textul <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , a fost respinsã. Pe de alta parte, critica de neconstituţionalitate nu ar putea fi primitã nici în ipoteza în care <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 ar fi fost menţinutã în vigoare. Curtea Constituţionalã a statuat constant în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, şi în Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, ca prin ordonanţe de urgenta se poate reglementa chiar şi în domeniul legilor organice, restrictia prevãzutã la art. 114 alin. (1) din Constituţie nefiind aplicabilã decât în cazul ordonanţelor emise în temeiul unei legi speciale de abilitare. Autorii exceptiei mai susţin ca se creeazã o situaţie discriminatorie între pensiile magistraţilor şi celelalte pensii din sistemul asigurãrilor sociale de stat datoritã modului de calcul al acestora. Astfel, potrivit prevederilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, pensiile de serviciu ale magistraţilor se stabilesc în funcţie de venitul net, iar celelalte pensii din sistemul asigurãrilor sociale de stat se stabilesc în raport cu venitul brut realizat. Curtea constata ca aceste critici sunt neintemeiate, întrucât <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, reglementeazã condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi, precum şi modul de calcul al acestora, fãrã sa facã nici un fel de referire la impozitarea acestora. Curtea retine, de asemenea, ca reglementarea modului de calcul al pensiei, determinarea categoriilor de venituri supuse impozitãrii şi a condiţiilor de impozitare intra în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Pe de alta parte, reglementarea diferita a modului de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraţilor este justificatã obiectiv şi raţional, ţinându-se seama ca aceste pensii de serviciu reprezintã o categorie specialã de pensii, care se deosebeşte esenţial, inclusiv prin modul de calcul şi prin cuantum, de pensia reglementatã prin <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale. De altfel, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 81 din 25 aprilie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 15 august 2000, statuand ca aceste dispoziţii sunt constituţionale. Atât considerentele, cat şi soluţia pronunţatã în aceasta decizie îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa ducã la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziţii preluate în <>art. 44 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, excepţie ridicatã de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roşu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec şi Elena Tofan în Dosarul nr. 688/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziţii preluate în <>art. 44 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, precum şi ale <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, excepţie ridicatã de Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu şi Vasile Benea în Dosarul nr. 548/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 7 februarie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Maria Bratu
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
