Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 389 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 389 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 28 septembrie 2016

Comenteaza legea


    Mona-Maria Pivniceru        - preşedinte
    Petre Lăzăroiu              - judecător
    Mircea Ştefan Minea         - judecător
    Daniel Marius Morar         - judecător
    Puskas Valentin Zoltan      - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu       - judecător
    Tudorel Toader              - judecător
    Augustin Zegrean            - judecător
    Bianca Drăghici             - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Şofronea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Elena Daniela Strat în Dosarul nr. 394/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.378D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.398D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 şi nr. 1.864D/2015, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate parţial identice, ridicate de Maria Pîrvan în Dosarul nr. 244/54/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi în Dosarul nr. 188/44/2015, de Ion Stoica în Dosarul nr. 321/44/2015 şi de Romeo Lefter în Dosarul nr. 322/44/2015 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 892/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Viorel Bulete în Dosarul nr. 187/45/2015 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Cristian Daniel Mircea în Dosarul nr. 205/36/2015 şi de Marin Florian Nicola în Dosarul nr. 198/36/2015 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Romeo Lefter în Dosarul nr. 1.708/121/2015 şi de Ilie Plătică-Vidovici în Dosarul nr. 1.737/121/2015 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal răspund autorii excepţiei de neconstituţionalitate Ion Stoica, Romeo Lefter, Silviu Florin Lazăr şi Viorel Bulete, personal. De asemenea, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi răspunde consilier juridic Florin Ciriplinschi, iar pentru partea Casa Teritorială de Pensii Galaţi răspunde consilier juridic Cezarina Gruia, cu împuterniciri de reprezentare juridică aflate la dosare. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosare, autorii excepţiei Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi, Ion Stoica, Romeo Lefter, Viorel Bulete şi Ilie Plătică-Vidovici au depus note scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, autorul Ilie Plătică-Vidovici a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
    6. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.378D/2015, nr. 1.398D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 şi nr. 1.864D/2015 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate prezenţi, reprezentantul părţii Casa Teritorială de Pensii Galaţi şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.398D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 şi nr. 1.864D/2015 la Dosarul nr. 1.378D/2015, care este primul înregistrat.
    7. Preşedintele întreabă părţile prezente dacă au cereri prealabile de formulat.
    8. Reprezentantul Asociaţiei Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi, în temeiul art. 149 din Codul de procedură civilă, solicită comunicarea punctelor de vedere exprimate de Guvern şi Avocatul Poporului.
    9. Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea formulată, întrucât autorul excepţiei avea posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul punctelor de vedere exprimate de Guvern şi Avocatul Poporului atât de la arhiva instanţei, dosarul fiind la dispoziţia părţilor, cât şi de pe site-ul Curţii Constituţionale, potrivit indicaţiilor cuprinse în citaţie.
    10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate Silviu Florin Lazăr, în susţinerea excepţiei, depune concluzii scrise şi un set de înscrisuri.
    11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi, care solicită admiterea excepţiei. În acest sens se susţine, în esenţă, că actul administrativ nu s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014, iar faptul că această şedinţă a fost declarată secretă contravine dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi, ca atare, solicită Curţii Constituţionale şi Ministerului Public să ceară declasificarea acesteia. Cât priveşte indemnizaţia reparatorie, se apreciază că aceasta reprezintă un bun protejat de art. 44 din Legea fundamentală şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, se consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică cursul istoriei şi contravine prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), (5) şi (6), precum şi normelor de tehnică legislativă. Totodată, se apreciază că un alt argument în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă constă în faptul că ordonanţa de urgenţă nu a fost contrasemnată de ministrul justiţiei, care, în opinia sa, are atribuţii de punere în executare a actului normativ supus controlului de neconstituţionalitate.
    12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate Romeo Lefter solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens se arată, în esenţă, că Legea nr. 42/1990 este actul normativ care a instituit titlurile onorifice pentru luptătorii Revoluţiei, iar Legea nr. 341/2004 a verificat şi preschimbat certificatele de revoluţionar. Însă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 "mistifică istoria", modifică Legea nr. 341/2004 şi, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizate prin Decizia nr. 1.595 din 14 decembrie 2011, modifică o lege abrogată, respectiv Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. De asemenea, afirmă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014, încălcându-se astfel dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, şi solicită declasificarea stenogramei şedinţei de Guvern. În final, se consideră că ministrul justiţiei are atribuţii de punere în executare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, iar faptul că nu a contrasemnat ordonanţa criticată reprezintă un viciu de neconstituţionalitate.
    13. Autorul excepţiei Silviu Florin Lazăr solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că indemnizaţia reparatorie reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, fapt ce îi conferă dreptul de a cere plata acestei indemnizaţii, care reprezintă o creanţă asupra statului. Ca atare, se apreciază că plata indemnizaţiei reparatorii nu poate fi suprimată. De asemenea, se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 diminuează importanţa Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi o limitează teritorial la câteva oraşe, încălcându-se astfel prevederile constituţionale ale art. 33.
    14. Autorul excepţiei Viorel Bulete solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, contrar dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, nu a fost înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014 şi avizele nu au fost acordate în timp util. Depune înscrisuri.
    15. Reprezentantul Casei Teritoriale de Pensii Galaţi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, concretizată prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015.
    16. Autorul excepţiei Ion Stoica solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost respinsă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din cadrul Senatului.
    17. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens se arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la dispoziţiile legale criticate, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, şi nu au apărut elemente noi care să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    18. Prin încheierile din 14 septembrie 2015, 18 septembrie 2015 şi 24 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 394/44/2015, nr. 188/44/2015, nr. 321/44/2015 şi nr. 322/44/2015, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Elena Daniela Strat, Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi, Ion Stoica şi Romeo Lefter în cauze având ca obiect anularea şi suspendarea unui act administrativ.
    19. Prin Încheierea din 14 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 244/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Maria Pîrvan, într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, precum şi pentru suprimarea drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
    20. Prin Încheierea din 9 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 892/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Silviu Florin Lazăr într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.
    21. Prin Încheierea din 20 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 187/45/2015, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Viorel Bulete într-o cauză având ca obiect anularea şi suspendarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.
    22. Prin încheierile din 25 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 205/36/2015 şi nr. 198/36/2015, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Cristian Daniel Mircea şi de Marin Florian Nicola în cauze având ca obiect plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.
    23. Prin Sentinţa civilă nr. 1.306/2015 din 3 decembrie 2015 şi Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.708/121/2015 şi nr. 1.737/121/2015, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Romeo Lefter şi de Ilie Plătică-Vidovici în cauze având ca obiect calcularea şi plata indemnizaţiei reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 341/2004.
    24. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, deoarece Guvernul, neavând abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004, modifică situaţii juridice definitiv stabilite, determinând arbitrarul. De asemenea, se susţine că eliminarea din Legea nr. 341/2004 a indemnizaţiei lunare reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanţă de urgenţă, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică şi "determină o restrângere a acordării recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    25. Autorii excepţiei consideră că, prin emiterea ordonanţei de urgenţă criticate, se creează o gravă discriminare între categoriile de participanţi la victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcaţi şi cei răniţi, reţinuţi şi urmaşi de eroi-martiri, dar în mod deosebit între participanţii la Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi alte categorii de beneficiari de indemnizaţii obţinute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989.
    26. De asemenea, autorii excepţiei apreciază că din examinarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu reiese existenţa situaţiei extraordinare care să justifice urgenţa cerută de prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4). Totodată, se susţine că actul normativ criticat "nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern", iar "avizul Consiliului Legislativ a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea acestuia" şi nu respectă normele de tehnică legislativă şi prevederile legale referitoare la transparenţa decizională.
    27. În continuare, autorii excepţiei arată că indemnizaţia lunară reparatorie reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, iar sistarea ei contravine prevederilor constituţionale potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. În final, autorii excepţiei apreciază că neacordarea indemnizaţiei lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate privată şi menţionează considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2013.
    28. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind încălcate prevederile constituţionale invocate de autori. În ceea ce priveşte adoptarea măsurilor prin ordonanţă de urgenţă, instanţa consideră că urgenţa măsurii este justificată de necesitatea protejării bugetului de stat împotriva unor prejudicii care s-ar putea produce ca urmare a plăţii unor drepturi despre care nu este clar dacă sunt sau nu cuvenite.
    29. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât reglementările criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, justificată de finalitatea exercitării în condiţii optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile, fără a încălca, sub niciun aspect, principiul liberului acces la justiţie.
    30. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât Guvernul României are competenţa de a emite ordonanţe, a motivat caracterul urgent al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, efectele sale se produc numai pentru viitor, nu şi retroactiv, iar dreptul de a beneficia de indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004 nu este unul definitiv, aşa cum susţine autorul excepţiei, astfel încât nu se încalcă dreptul de proprietate.
    31. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate nu încalcă reglementările constituţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
    32. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece lipsa de intervenţie din partea Guvernului ar fi avut drept consecinţă imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare, nerespectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar.
    33. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate au fost emise cu respectarea prevederilor Constituţiei. În acest sens se arată că motivaţia din preambulul ordonanţei este amplă şi justifică caracterul urgenţei şi necesitatea emiterii acestui act normativ.
    34. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    35. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în dosarele nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 şi nr. 1.864D/2015, consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, se arată, în esenţă, că, aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, urgenţa este justificată de reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, se consideră că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, acordarea acestui beneficiu - indemnizaţia lunară reparatorie - nu reprezintă un drept fundamental şi, ca atare, nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Totodată, arată că din analiza dispoziţiilor criticate se deduce că acestea se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a noilor norme, astfel că nu se poate reţine nici argumentul privind încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile.
    36. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în dosarele nr. 1.378D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015 şi nr. 1.864D/2015, apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se arată că din urmărirea procesului legislativ reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanţei de urgenţă şi, tocmai pentru caracteristica lor privind urgenţa reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea, apreciază că situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecinţă, se poate susţine existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării criticate. În continuare se arată că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispoziţiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunităţii şi a intensităţii politicilor privind acordarea măsurilor de protecţie socială. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, respectând principiul neretroactivităţii legii, nu produce efecte asupra indemnizaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. În plus, titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite este în continuare recunoscut, persoanele beneficiare păstrându-şi în continuare această calitate. În final, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, Avocatul Poporului menţionează că dreptul la indemnizaţie reparatorie nefiind un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare.
    37. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii şi ale autorilor excepţiei, precum şi notele scrise depuse de aceştia, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    38. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    39. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.
    40. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informaţie, art. 33 alin. (3) potrivit căruia statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 74 alin. (3) potrivit căruia Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, art. 82 alin. (2) care reglementează validarea mandatului şi depunerea jurământului de către Preşedintele României, art. 94 referitor la alte atribuţii ale Preşedintelui României, art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 alin. (1), (4), (5) şi (6) privind delegarea legislativă şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei. De asemenea sunt invocate art. 3 şi art. 14 privind interzicerea torturii şi a discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie, precum şi art. 7 şi art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totodată, se apreciază că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost nerespectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, şi cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
    41. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, şi, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, şi Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.
    42. Astfel, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.
    43. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
    44. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.
    45. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.
    46. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut", "Luptător cu Rol Determinant" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunare persoanelor care au obţinut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.
    47. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanţă, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea a reţinut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate.
    48. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
    49. Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49).
    50. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei Curţii, acestea condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară" (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fişei legislative, se observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201/30/12/2014. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât nu a putut fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    51. În ceea ce priveşte critica conform căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, prin Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, precitată, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, "În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    52. De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege deduse controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu conţin, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susţinerile autorilor excepţiei, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.
    53. Cu privire la critica potrivit căreia dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor lor, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.
    54. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii contravine prevederilor constituţionale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susţineri, întrucât, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.
    55. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, analizând susţineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a reţinut, în esenţă, că, deşi temeiul moral al acordării dreptului la indemnizaţie reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, "acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    56. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    57. Pentru argumentele menţionate anterior, Curtea constată că nu este întemeiată critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    58. Distinct de cele arătate, Curtea nu poate reţine nici criticile potrivit cărora "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014" şi "avizul Consiliului Legislativ a fost transmis Monitorului Oficial după publicarea lui", întrucât aspectele invocate de autorii excepţiei excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.
    59. În final, Curtea observă că prevederile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată, iar celelalte dispoziţii din Constituţie invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    60. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Daniela Strat în Dosarul nr. 394/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Maria Pîrvan în Dosarul nr. 244/54/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi în Dosarul nr. 188/44/2015, de Ion Stoica în Dosarul nr. 321/44/2015 şi de Romeo Lefter în Dosarul nr. 322/44/2015 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 892/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Viorel Bulete în Dosarul nr. 187/45/2015 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Cristian Daniel Mircea în Dosarul nr. 205/36/2015 şi de Marin Florian Nicola în Dosarul nr. 198/36/2015 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Romeo Lefter în Dosarul nr. 1.708/121/2015 şi de Ilie Plătică-Vidovici în Dosarul nr. 1.737/121/2015 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

                                  PREŞEDINTE,
                      prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

                              Magistrat-asistent,
                                Bianca Drăghici

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 389 din 14 iunie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"