Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 388 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 31 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Balay Romania" - S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 117/99/2006-COM al Tribunalului Iaşi - Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal se prezintã, prin avocat, partea Anglo Romanian Bank Limited, Anglia, Londra, Sucursala Bucureşti. Lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţii prezente aratã cã autorul excepţiei a ridicat excepţia de neconstituţionalitate doar în scop dilatoriu şi, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, solicitã respingerea acestei excepţii ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 117/99/2006-COM, Tribunalul Iaşi Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Balay Romania" - S.R.L. din Paşcani în cadrul unei acţiuni având ca obiect cererea formulatã de Anglo Romanian Bank Limited, Anglia, Londra, Sucursala Bucureşti pentru deschiderea procedurii insolvenţei împotriva autorului excepţiei de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prin cele douã texte de lege criticate se instituie "o discriminare gravã care duce în cele din urmã la restrângerea drepturilor debitorului şi la punerea acestuia în dificultate, prin limitarea posibilitãţilor sale de a contribui la redresarea situaţiei sale economice". De asemenea, considerã cã ridicarea dreptului debitorului de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea restrânge în mod nejustificat exercitarea dreptului de proprietate. În sfârşit, aratã cã exerciţiul acestor drepturi fundamentale este restrâns fãrã sã fie întrunite condiţiile prevãzute de art. 53 din Constituţie.
Tribunalul Iaşi - Judecãtorul-sindic apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, deoarece ridicarea dreptului de administrare al debitorului nu echivaleazã cu o atingere adusã vreunuia dintre drepturile sale fundamentale, ci, în mod implicit, asigurã ocrotirea acestora. În acest sens, invocã jurisprudenţa vastã în materie a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, având în vedere cã nu aduc atingere principiului egalitãţii în faţa legii, ci se aplicã în mod egal tuturor situaţiilor prevãzute în ipoteza normei juridice, sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege şi nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului vreunor drepturi fundamentale. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 47 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cãrora:
Art. 47: "(1) Deschiderea procedurii ridicã debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacã acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupã caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.[...]
(3) Judecãtorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odatã cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodatã şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de cãtre acesta."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt contrare urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi; art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietãţii private, indiferent de titular; art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 148 alin. (1) şi (2) privind integrarea în Uniunea Europeanã, precum şi art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind libertatea de întrunire şi de asociere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate reglementeazã deschiderea procedurii insolvenţei şi efectele acesteia, constând în ridicarea dreptului debitorului de a-şi administra averea, respectiv a dreptului de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea. Autorul excepţiei susţine cã aceste prevederi legale sunt discriminatorii şi îi limiteazã exerciţiul dreptului de proprietate.
Faţã de aceste susţineri, Curtea reţine cã limitarea prin lege a exerciţiului dreptului de proprietate al debitorului asupra averii sale este determinatã de constatarea cã acesta s-a dovedit a fi un administrator nepriceput, nechibzuit ori neglijent, din care cauzã a ajuns în stare de insolvenţã, lezând în mod direct drepturile şi interesele legitime ale creditorilor sãi. Ridicarea dreptului de administrare şi încredinţarea acestuia unui administrator judiciar calificat are ca scop prevenirea unor noi pierderi şi reîntregirea patrimoniului debitorului, ori valorificarea cât mai avantajoasã a activelor acestuia în interesul ocrotirii proprietãţii sale, dar şi a creanţelor legale ale creditorilor.
În consecinţã, restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate apare nu doar ca justificatã, dar chiar necesarã pentru o bunã administrare a averii debitorului, astfel cã nu se aduce atingere dreptului de proprietate şi nici nu sunt înfrânte dispoziţiile art. 53 din Constituţie.
În acelaşi timp, Curtea reţine cã principiul constituţional al egalitãţii în drepturi presupune un tratament egal pentru situaţii identice, or, în situaţia debitorului împotriva cãruia s-a deschis procedura insolvenţei, nu se poate susţine cã se aflã în aceeaşi situaţie cu cea a altor persoane care desfãşoarã o activitate economicã, astfel cã tratamentul juridic special instituit de lege este justificat.
De altfel, Curtea constatã cã dispoziţii asemãnãtoare celor criticate în prezenta speţã au existat şi în <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, abrogatã prin <>Legea nr. 85/2006 , iar constituţionalitatea lor a fost constatatã prin numeroase decizii ale Curţii Constituţionale, aşa cum sunt <>Decizia nr. 318 din 14 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 992 din 28 octombrie 2004, <>Decizia nr. 211 din 14 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 aprilie 2005, sau <>Decizia nr. 336 din 18 aprilie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 mai 2006. Considerentele şi soluţiile din aceste decizii sunt valabile şi în prezenta cauzã.
În sfârşit, în ceea ce priveşte prevederile art. 148 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi ale art. 11 din Convenţia pentru apãrea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate de autorul excepţiei fãrã motivare, Curtea constatã cã acestea nu au nicio incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Balay Romania" - S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 117/99/2006-COM al Tribunalului Iaşi - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
