Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 387 din 19 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Marian Odangiu în Dosarul nr. 8.791/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara, de Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.152/259/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penalã, şi de Alexandru Lãutaru în Dosarul nr. 12.118/281/2008 al Judecãtoriei Ploieşti - Secţia penalã. La apelul nominal rãspunde Marin Duţã, în calitate de reprezentant legal al Societãţii Agricole Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.271D/2008, nr. 2.275D/2008 şi nr. 2.318D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Marin Duţã, în calitate de reprezentant al autorului excepţiei, aratã cã nu este de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor. Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.275D/2008 şi nr. 2.318D/2008 la Dosarul nr. 2.271D/2008, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul lui Marin Duţã, în calitate de reprezentant al autorului excepţiei, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, depunând concluzii scrise în acest sens. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 29 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.791/325/2008, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Marian Odangiu cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei ordonanţe de scoatere de sub urmãrire penalã. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.152/259/2008, Tribunalul Prahova - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei sentinţe penale referitoare la plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmãririi penale. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 12.118/281/2008, Judecãtoria Ploieşti - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Alexandru Lãutaru cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei ordonanţe de scoatere de sub urmãrire penalã. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat încalcã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, dreptul de asociere, dreptul de proprietate privatã, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, folosirea cãilor de atac şi rolul Ministerului Public, deoarece verificarea rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecatã se face doar pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a eventualelor înscrisuri noi prezentate, iar pãrţile sunt lipsite de un grad de jurisdicţie, calea de atac a apelului fiind suprimatã. De asemenea, criticã dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, întrucât acestea nu permit formularea unei plângeri în faţa judecãtorului împotriva mãsurii luate de procuror cu privire la indisponibilizarea unor bunuri în faza de urmãrire penalã. În fine, autorul excepţiei Societatea Agricolã Inoteşti apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu apãrã drepturile cetãţenilor, ci permit favorizarea de cãtre autoritãţi a bandelor de hoţi. Judecãtoria Timişoara considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate. Tribunalul Prahova - Secţia penalã apreciazã ca neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate, arãtând cã art. 278^1 din Codul de procedurã penalã nu aduce nicio atingere dispoziţiilor din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei. Judecãtoria Ploieşti - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, autorul excepţiei vizând de fapt completarea dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã în ceea ce priveşte posibilitatea atacãrii pe calea plângerii în faţa judecãtorului şi a altor acte sau mãsuri dispuse de procuror. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, fãcând trimitere în acest sens la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 228/2006 . Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorii excepţiei. Face trimitere în acest sens la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 36/2007 , nr. 697/2008 şi nr. 777/2008. Mai aratã cã dispoziţiile art. 1, 22 şi 44 din Constituţie nu au incidenţã în cauza de faţã. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu. În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile. Dosarul va fi trimis de parchet judecãtorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Persoana faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale, precum şi persoana care a fãcut plângerea se citeazã. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedicã soluţionarea cauzei. Când judecãtorul considerã cã este absolut necesarã prezenţa persoanei lipsã, poate lua mãsuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie. La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecãtorul dã cuvântul persoanei care a fãcut plângerea, persoanei faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale şi apoi procurorului. Judecãtorul, soluţionând plângerea, verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate. Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã; b) admite plângerea, prin sentinţã, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmãririi penale, dupã caz. Judecãtorul este obligat sã arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodatã faptele şi împrejurãrile ce urmeazã a fi constatate şi prin care anume mijloace de probã; c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac aplicându-se în mod corespunzãtor. În cazul prevãzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referã alin. 1. Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacatã cu recurs de procuror, de persoana care a fãcut plângerea, de persoana faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale, precum şi de orice altã persoanã ale cãrei interese legitime sunt vãtãmate. În situaţia prevãzutã în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa cãreia judecãtorul, prin hotãrâre definitivã, a decis cã nu este cazul sã se înceapã ori sã se redeschidã urmãrirea penalã nu mai poate fi urmãritã pentru aceeaşi faptã, afarã de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurãri noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmãrire penalã şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevãzute în art. 10. Judecãtorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Plângerea greşit îndreptatã se trimite organului judiciar competent." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 cu privire la statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 22 cu privire la dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, ale art. 40 referitoare la dreptul de asociere, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privatã, ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfãptuirea justiţiei, ale art. 129 cu privire la folosirea cãilor de atac şi ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã au fost supuse în numeroase rânduri controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentalã, invocate şi în prezenta cauzã, şi cu motivãri similare. În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, prin care Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, pentru considerentele acolo arãtate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã ducã la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã. Dispoziţiile art. 1, 22, 40 şi 44 din Legea fundamentalã nu au incidenţã în cauza de faţã. În ceea ce priveşte critica referitoare la favorizarea bandelor de infractori, acest aspect nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci este de competenţa instanţei de judecatã, în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Marian Odangiu în Dosarul nr. 8.791/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara, de Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.152/259/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penalã, şi de Alexandru Lãutaru în Dosarul nr. 12.118/281/2008 al Judecãtoriei Ploieşti - Secţia penalã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 martie 2009.
PREŞEDINTE, Acsinte Gaspar
Magistrat-asistent, Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
