Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 387 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) raportat la art. 36 lit. c) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 29 august 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Şofronea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) raportat la art. 36 lit. c) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Societatea Comercială "RPG Guard 2012" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 14.132/314/2014 al Judecătoriei Suceava, care formează obiectul Dosarului nr. 1.250D/2015 al Curţii Constituţionale.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care precizează că instituirea prin lege a unor condiţii pentru înscrierea la cursurile de calificare profesională în domeniul de pază sau protecţie, condiţii deopotrivă aplicabile tuturor destinatarilor normei, nu aduce atingere egalităţii în drepturi a cetăţenilor ori dreptului la învăţătură.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
4. Prin Încheierea din 9 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 14.132/314/2014, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) raportat la art. 36 lit. c) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "RPG Guard 2012" - S.R.L. din Suceava într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece condiţia impusă de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 obstrucţionează dreptul la calificare profesională al persoanei care doreşte să obţină o calificare, fără a avea intenţia de a profesa ca agent de pază. Astfel, dispoziţiile legale criticate îl pun pe furnizorul de formare profesională în situaţia de a refuza formarea profesională a persoanelor cu antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, ceea ce determină încălcarea dreptului fundamental la învăţătură. De asemenea, invocă faptul că există situaţii în care persoane cu antecedente penale doresc să se înscrie la cursuri de formare profesională, în speranţa legitimă că, atunci când vor fi reabilitate, vor reuşi mai uşor să îşi găsească un loc de muncă.
6. Judecătoria Suceava consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) raportat la art. 36 lit. c) din Legea nr. 333/2003 este neîntemeiată. Condiţionarea persoanelor care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie de lipsa antecedentelor penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie este justificată obiectiv, fiind circumscrisă totodată marjei de apreciere de care statul beneficiază în legiferarea acestei materii. Instanţa judecătorească consideră că dispoziţiile criticate nu obstrucţionează în niciun fel accesul la învăţătură. Societatea petentei nu este o instituţie de învăţământ, ci un furnizor de formare profesională. Este adevărat că, deşi art. 36 din Legea nr. 333/2003 face referire la faptul că persoana care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie (şi nu persoana care intenţionează să se înscrie la cursuri de formare profesională în acest sens), trebuie să îndeplinească inclusiv condiţia lipsei antecedentelor penale, art. 39 din Legea nr. 333/2003 impune obligaţia furnizorului de formare profesională de a bloca înscrierea la cursurile de formare profesională a persoanelor care nu îndeplinesc această condiţie. Practic, persoanele care au antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu pot îndeplini atribuţii de pază sau protecţie (în sensul Legii nr. 333/2003), dar nu pot nici să se înscrie la cursuri de formare profesională în materie de pază şi protecţie, din cauză că furnizorii de formare profesională sunt obligaţi să le respingă înscrierea. Instanţa apreciază că obligativitatea îndeplinirii condiţiei lipsei antecedentelor penale de către persoana care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie şi obligativitatea furnizorului de formare profesională în materia ce face obiectul de reglementare a Legii nr. 333/2003 de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada lipsei antecedentelor penale este conformă dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la învăţătură (în măsura în care formarea profesională asigurată de societatea petentă poate fi asimilată "învăţăturii").
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând că dreptul la învăţătură este respectat prin prevederile legale criticate. Condiţionalitatea impusă de legiuitor vizează faptul că o persoană cu antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu poate parcurge o formă de formare profesională care o califică pentru un post cu atribuţii de pază şi protecţie a persoanelor. Acesta limitare se subsumează marjei de apreciere a statului, prin autoritatea legiuitoare, de a permite restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi dacă aceasta se impune pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi este proporţională cu necesitatea limitării accesului persoanelor cu antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la o formă de calificare profesională care asigură accesul într-o profesie ce are drept scop tocmai protejarea obiectivelor, bunurilor, valorilor şi a persoanelor.
9. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 39 alin. (2) raportat la art. 36 lit. c) din Legea nr. 333/2003 sunt constituţionale, reţinând că instituirea unor condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care urmează să exercite atribuţii de pază sau protecţie este justificată de însuşi scopul Legii nr. 333/2003, şi anume asigurarea siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi protejarea persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea. Or, lipsa antecedentelor penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, în cazul persoanelor angajate să asigure paza şi protecţia, este o condiţie care dă expresie scopului legii. Este lipsită de relevanţă afirmaţia autoarei excepţiei, în sensul că ar exista persoane care doresc să obţină o calificare într-un domeniu, fără a avea intenţia efectivă de a profesa. De asemenea, textele legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, sub aspectul dreptului la învăţătură, întrucât se aplică tuturor persoanelor fizice aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 36 lit. c) şi art. 39 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, având următorul cuprins:
- Art. 36 lit. c): "Persoana care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: [...] c) să nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;";
- Art. 39 alin. (2): "Furnizorul de formare profesională are obligaţia de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c)."
13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 32 alin. (1) privind dreptul la învăţătură.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 39 alin. (2) fac parte din cap. V din Legea nr. 333/2003, intitulat "Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp" şi stabilesc condiţiile în care are loc formarea profesională a personalului pentru executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi de gardă de corp. Astfel, furnizorul de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizat în condiţiile legii, are obligaţia de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a acelor persoane care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 36 lit. a)-c) din lege, printre care se află şi cea privind lipsa antecedentelor penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
15. În aceste condiţii, Curtea constată că normele de lege criticate nu interferează sub niciun aspect cu dispoziţiile art. 32 din Constituţie care garantează dreptul la învăţătură, asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. În acelaşi timp, Curtea reţine că textele de lege criticate reprezintă o expresie dreptului la muncă şi la măsuri de protecţie socială a muncii, care, în înţelesul dispoziţiilor art. 42 din Constituţie, privesc şi "formarea profesională". Curtea precizează că libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu este incompatibilă cu stabilirea condiţiilor în care poate fi exercitată o profesie, pentru ca aceasta să corespundă naturii şi finalităţii sale. Astfel, Curtea reţine că instituirea unor condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care urmează să exercite atribuţii de pază sau protecţie şi a anumitor obligaţii, în sarcina formatorilor profesionali ai acestora, este justificată de însuşi scopul Legii nr. 333/2003, şi anume, asigurarea siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi protejarea persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea.
16. În acest context, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu instituie discriminări pe considerente arbitrare, fiind aplicabile deopotrivă tuturor furnizorilor de formare profesională în domeniul de pază sau protecţie, astfel încât încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie nu poate fi reţinută. Astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale şi nicidecum identitatea de tratament juridic în cazul stabilirii unor măsuri corespunzătoare unei anumite reglementări (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 1.140 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008).
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "RPG Guard 2012" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 14.132/314/2014 al Judecătoriei Suceava şi constată că prevederile art. 39 alin. (2) raportat la art. 36 lit. c) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.
PREŞEDINTE,
Prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
