Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 386 din 9 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 60 si ale art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 463 din 29 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 şi ale <>art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Flowtex Technology" - S.A. din Mediaş în Dosarul nr. 2.523/2003 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Diamant Betinio, apãrãtor cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei, în prealabil discutãrii fondului, solicitã restituirea dosarului în cadrul cãruia a ridicat excepţia de neconstituţionalitate pentru ca Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ sã-şi motiveze opinia cu privire la excepţie, aşa cum prevãd dispoziţiile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii, invocând, în sprijinul acestei susţineri, <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 29 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 2 august 2005.
Deliberând, Curtea respinge cererea, întrucât, aşa cum deja a stabilit în jurisprudenţa sa, nici mãcar "lipsa opiniei instanţei judecãtoreşti din încheierile de sesizare nu poate opri Curtea sã judece cauzele ce i-au fost deduse, deoarece încãlcarea de cãtre instanţã a obligaţiei de a-şi exprima opinia nu poate paraliza exercitarea dreptului conferit de Constituţie autorilor excepţiei, de a o invoca şi, în mod corelativ, de a primi soluţia rezultatã din controlul legii de cãtre Curtea Constituţionalã" (<>Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998). Or, în prezenta cauzã, Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia asupra excepţiei, fãrã însã sã o motiveze.
Cauza aflându-se în stare de judecatã, Curtea acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã instanţei de contencios constituţional sã pronunţe o decizie prin care sã constate cã dispoziţiile de lege sunt neconstituţionale în mãsura în care se aplicã creanţelor nãscute ulterior încheierii actului pretins fraudulos.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã cã prin normele criticate legiuitorul nu sancţioneazã toate actele încheiate de debitor în interval de 3 ani înainte de momentul deschiderii procedurii reorganizãrii judiciare, ci doar pe cele dovedite ca fiind frauduloase.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierea din 9 ianuarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.523/2003, Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 44 şi ale <>art. 45 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului". Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Flowtex Technology" - S.A. din Mediaş, într-o cauzã comercialã având ca obiect anularea unor acte.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile criticate sunt neconstituţionale în mãsura în care prin actele menţionate în cuprinsul acestora au fost prejudiciate creanţele nãscute ulterior încheierii actului pretins fraudulos. Se considerã cã dacã s-ar admite cã în temeiul textelor de lege criticate se pot anula acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în vederea întregirii masei patrimoniale şi satisfacerii unor creanţe nãscute ulterior actului pretins fraudulos, ar fi nesocotite dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã, în primul rând, cã, în urma renumerotãrii textelor cu prilejul republicãrii <>Legii nr. 64/1995 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, prevederile art. 44 şi ale art. 45 alin. (1) lit. c) au devenit art. 60, respectiv art. 61 alin. (1) lit. c). Considerã cã textele de lege ce constituie obiect al excepţiei sunt în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale privind garantarea dreptului de proprietate, publicã sau privatã. Aceasta, deoarece prin dispoziţiile criticate se urmãreşte protecţia egalã a dreptului de proprietate, sancţionându-se numai reaua-credinţã în exercitarea de cãtre debitori a drepturilor lor, prin încheierea unor acte juridice frauduloase în dauna creditorilor. Anularea unor asemenea acte juridice nu are drept efect confiscarea bunurilor care au fãcut obiectul actelor juridice anulate, ci restabilirea situaţiei anterioare încheierii actului juridic fraudulos.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, prevederile "art. 44 şi ale <>art. 45 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului". Din motivarea excepţiei se observã însã cã este vorba de prevederile art. 60 şi ale <>art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 60: "Administratorul sau, dupã caz, lichidatorul poate introduce la judecãtorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii."
- Art. 61: "(1) Administratorul sau, dupã caz, lichidatorul poate introduce la judecãtorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale cãtre terţi şi pentru restituirea de cãtre aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin urmãtoarele acte: [...]
c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor pãrţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmãrirea de cãtre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;"
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului, precum şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind protecţia proprietãţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 60 şi ale <>art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, au conţinutul normativ asemãnãtor cu cel al prevederilor art. 44 şi ale <>art. 45 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 în forma anterioarã republicãrii, texte asupra cãrora Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 74 din 26 februarie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 1 aprilie 2004, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate. S-a reţinut, cu acel prilej, cã dispoziţiile legale criticate constituie o aplicare - în cadrul procedurii falimentului - a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acţiunea paulianã, prin care se stabileşte dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acţiunii pauliene (art. 975 din Codul civil), şi anume creditorii, titularii acţiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor sãi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauzã. Totodatã, Curtea Constituţionalã a reţinut cã dispoziţiile legale criticate sancţioneazã tocmai reaua-credinţã în exercitarea de cãtre debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacã scopul pãrţilor contractante sau cel puţin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauzã ilicitã, iar, potrivit art. 966 din Codul civil, acesta nu poate avea nici un efect. Aceste considerente, ce au stat la baza pronunţãrii soluţiei în decizia amintitã, se constituie în argumente în favoarea concluziei cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale privitoare la protecţia proprietãţii, invocate de autorul prezentei excepţii.
Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei cã textele criticate sunt neconstituţionale în mãsura în care se referã la creanţele nãscute ulterior încheierii actului pretins fraudulos, Curtea constatã cã aceasta reprezintã o problemã de interpretare şi aplicare a legii, ce excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional. Asupra acestei chestiuni, instanţa judecãtoreascã în faţa cãreia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate are competenţa exclusivã de a se pronunţa. Astfel, în funcţie de circumstanţele concrete ale speţei urmeazã sã aprecieze asupra bunei sau relei-credinţe a debitorului la încheierea actului şi asupra caracterului fraudulos sau, dimpotrivã, licit, al acestuia, pentru a aprecia în ce mãsurã sunt sau nu aplicabile prevederile de lege ce constituie obiect al excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 şi ale <>art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Flowtex Technology" - S.A. din Mediaş în Dosarul nr. 2.523/2003 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
