Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 385 din 24 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, precum si a ordonantei de urgenta in ansamblul sau
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 21 iunie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Toteanu în Dosarul nr. 343/216/2010 al Judecãtoriei Curtea de Argeş, care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.518 D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent învedereazã completului de judecatã cã la dosar autorul excepţiei a depus o cerere de amânare, solicitând un nou termen de judecatã în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe cererea de amânare, solicitã respingerea acesteia.
Curtea respinge cererea de amânare, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, apreciind cã aceasta este neîntemeiatã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.676 D/2010 şi nr. 3.628 D/2010 având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate cu obiect similar, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 410/216/2010 al Judecãtoriei Curtea de Argeş şi de Anica Nistor, prin mandatar cu procurã Marin Frunzã, în Dosarul nr. 1.447/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.676 D/2010 şi nr. 3.628 D/2010 la Dosarul nr. 1.518 D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.676 D/2010 şi nr. 3.628 D/2010 la Dosarul nr. 1.518 D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi pãstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 18 martie 2010, pronunţate în dosarele nr. 343/216/2010 şi nr. 410/216/2010, Judecãtoria Curtea de Argeş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, iar prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.447/121/2010, Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, în integralitatea sa. Excepţia a fost ridicatã în cauze în care s-a solicitat acordarea de ajutor public judiciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul Nicolae Toteanu susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate genereazã discriminãri pe criterii de avere între cetãţenii români şi cetãţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Susţine, de asemenea, cã legiuitorul român a transpus în legislaţia internã Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunãtãţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, ce nu are legãturã cu acordarea ajutorului public judiciar în materie civilã.
Pe de altã parte, autorul Anica Nistor, prin mandatar Marin Frunzã, aratã cã actul normativ criticat este neconstituţional în ansamblul sãu, deoarece prin prevederile acestuia "se impun condiţii, criterii exagerate, multe dar şi limitative, arbitrare şi sofisticate care necesitã foarte mult timp" pentru îndeplinire. În acest sens, limitarea cuantumului sumei acordate ca ajutor public judiciar, judecarea cererii de acordare a acestuia în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, inexistenţa cãii de atac a recursului la o instanţã superioarã, judecarea cererii de reexaminare de cãtre magistraţii aceleiaşi instanţe, faptul cã nu sunt admise în dovedirea cererii toate mijloacele de probã reglementate de Codul de procedurã civilã sunt de naturã a aduce atingere dreptului la apãrare, dreptului la un proces echitabil, dreptului la un recurs efectiv în faţa unui tribunal imparţial, precum şi principiului statului de drept.
Judecãtoria Curtea de Argeş considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat este în acord cu Directiva 2003/8/CE şi nu genereazã discriminãri între cetãţenii români şi cetãţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care ar solicita asistenţã judiciarã în faţa instanţelor sau a altor autoritãţi române, scopul urmãrit fiind asigurarea efectivã a accesului la justiţie a persoanelor vizate prin susţinerea de cãtre stat, din resurse financiare publice, a costurilor procedurilor judiciare.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, în punctul de vedere comunicat în Dosarul nr. 1.676 D/2010, apreciazã cã dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituţionale, arãtând cã acestea constituie o garanţie suplimentarã a accesului efectiv la justiţie, reprezentând transpunerea în dreptul intern a Directivei 2003/8/CE. În acest sens citeazã cele reţinute în expunerea de motive la actul normativ criticat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 193/2008, în ansamblul sãu, precum şi ale art. 2 din acest act normativ, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 2: "(1) Prezenta ordonanţã de urgenţã este aplicabilã în toate cazurile în care se solicitã ajutor public judiciar în faţa instanţelor judecãtoreşti sau a altor autoritãţi cu atribuţii jurisdicţionale române de cãtre orice persoanã fizicã având domiciliul sau reşedinţa obişnuitã în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
(2) Pentru a determina dacã solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplicã legea românã. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României, pentru a se stabili dacã acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru se aplicã legea statului membru în cauzã.
(3) Stabilirea domiciliului sau a reşedinţei obişnuite se determinã în funcţie de data depunerii cererii de ajutor public judiciar."
Autorul Nicolae Toteanu considerã cã prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 4 alin. (2), art. 11 alin. (3), art. 20, art. 21 alin. (1) şi (3) şi ale art. 148 alin. (2) şi (4).
Autorul Anica Nistor, prin mandatar Marin Frunzã, considerã cã prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 încalcã dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 16, 20, 21, 24, 53, 124, 126 şi 148 din Constituţie, prevederile art. 1, 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008, Curtea constatã cã aceasta este motivatã numai prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitor la interzicerea discriminãrii pe criterii de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã.
Curtea reţine cã actul normativ criticat se aplicã în egalã mãsurã atât persoanelor fizice care au domiciliul sau reşedinţa obişnuitã în România, cât şi celor care au domiciliul sau reşedinţa într-un alt stat membru al Uniunii Europene, fãrã a face distincţie pe criterii de avere sau de cetãţenie şi, ca atare, critica autorului excepţiei nu poate fi reţinutã.
Pe de altã parte, Curtea observã cã autorul este nemulţumit de modul de receptare în legislaţia internã a prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunãtãţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciarã acordatã în astfel de litigii. Aceste aspecte privesc însã procesul de legiferare, iar nu controlul de constituţionalitate, Curtea neavând competenţa de a modifica legislaţia în sensul celor dorite de autor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 în integralitatea sa, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 1.098 din 21 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, a fost soluţionatã o excepţie cu o motivare similarã celei din prezenta cauzã.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut, fãcând referire la jurisprudenţa sa, cã stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinatã de posibilitatea asigurãrii resurselor financiare publice necesare acordãrii ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevãzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţã, de prevenirea exercitãrii abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fãrã a se îngrãdi în acest mod accesul efectiv la justiţie şi exerciţiul dreptului la un proces echitabil şi fãrã a institui vreo discriminare pe criterii de avere.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la posibilitatea de a ataca încheierea prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar, Curtea constatã cã şi aceasta este neîntemeiatã, deoarece, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face "cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicãrii încheierii", iar cererea de reexaminare se soluţioneazã în camera de consiliu "de un alt complet".
Soluţia pronunţatã cu acel prilej şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente de noutate, care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
Distinct de cele arãtate, Curtea mai reţine cã judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizeazã fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin aceastã reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, şi inexistenţa cãii de atac a recursului la o instanţã superioarã. Totodatã, în soluţionarea cererii nu este necesarã administrarea tuturor mijloacelor de probã reglementate de Codul de procedurã civilã, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri.
Faptul cã judecarea cererii de reexaminare se face de cãtre magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de naturã sã aducã atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apãrare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţã a judecãtorilor nu poate fi înlãturatã prin faptul cã aceştia lucreazã la aceeaşi instanţã ca şi colegii lor care au soluţionat fondul cererii. Pe de altã parte, soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care sã rezulte starea materialã a solicitantului şi a familiei sale.
Referitor la judecarea cauzei de cãtre completele aceleiaşi instanţe prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, Curtea a reţinut cã aceastã soluţie legislativã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.
Prin urmare, Curtea constatã cã sunt îndeplinite toate cerinţele dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei - a cererii de ajutor public judiciar - într-un termen rezonabil şi de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã.
Curtea observã cã autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu îşi motiveazã criticile în raport cu celelalte dispoziţii din Legea fundamentalã şi din actele internaţionale invocate. Aşa fiind, Curtea constatã cã nu îşi poate aroga competenţa de a formula propriile critici, la care, ulterior, sã şi rãspundã. O simplã enumerare a prevederilor constituţionale şi a actelor internaţionale pretins încãlcate prin ordonanţa de urgenţã criticatã nu respectã exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aşa încât nu echivaleazã cu o veritabilã criticã de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, precum şi a ordonanţei de urgenţã în ansamblul sãu, excepţie ridicatã de Nicolae Toteanu în dosarele nr. 343/216/2010 şi nr. 410/216/2010 ale Judecãtoriei Curtea de Argeş, şi de Anica Nistor, prin mandatar cu procurã Marin Frunzã, în Dosarul nr. 1.447/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 martie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
