Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 383 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiuca - procuror
Valentina Barbateanu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România", excepţie ridicatã de Sabah Haj Chafik în Dosarul nr. 6.457/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se prezintã domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabã, desemnat în vederea asigurãrii traducerii pe parcursul soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate.
Magistratul-asistent invedereaza Curţii ca partea Oficiul Naţional pentru Refugiati a transmis note scrise prin care solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele Curţii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta precizeazã ca <>Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogatã, dar reglementarea criticata a fost preluatã de <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 ianuarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 6.457/302/2006, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România", excepţie ridicatã de Sabah Haj Chafik într-o cauza civilã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate impotriva hotãrârii Oficiului Naţional pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare condiţionate.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 incalca prevederile art. 22 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Se arata, în esenta, ca textul de lege criticat este lipsit de precizie şi claritate, motiv pentru care permite limitarea arbitrarã a condiţiilor de acordare a protecţiei umanitare condiţionate numai la situaţiile în care riscul de tortura, pedepse sau tratamente inumane ori degradante ar surveni dintr-o temere bine intemeiata de persecutie pentru unul dintre cele 5 motive ale definitiei Convenţiei de la Geneva: rasa, religia, naţionalitatea, opiniile politice şi apartenenţa la un anumit grup social.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului precizeazã ca <>Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogatã prin <>Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, iar soluţia legislativã continuta în textul criticat a fost preluatã, de principiu, de art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din legea amintita, acest ultim text de lege fiind în deplina concordanta cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul exceptiei.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile <>art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004.
La data sesizãrii Curţii Constituţionale, aceste prevederi erau abrogate prin efectul dispoziţiilor <>art. 152 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, intrata în vigoare la 16 august 2006.
Textul de lege criticat din <>Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost preluat, în esenta, de <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 , care instituie o forma de protecţie a strãinilor şi apatrizilor, denumita protecţie subsidiara.
Prin urmare, Curtea va lua în discuţie, ca obiect al exceptiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 - "Protecţia subsidiara:
(1) Protecţia subsidiara se poate acorda cetãţeanului strãin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care exista motive temeinice sa se creadã ca, în cazul returnarii în ţara de origine, respectiv în ţara în care isi avea resedinta obişnuitã, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datoritã acestui risc, nu doreşte protecţia acelei tari.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: [... ]
2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante."
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante. De asemenea, autorul susţine şi contrarietatea cu prevederile art. 3 din Convenţia impotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, care interzic statelor sa expulzeze, sa reintoarca, sau sa extrãdeze o persoana cãtre un alt stat dacã exista motive serioase de a crede ca acolo ea risca sa fie supusã la tortura, arãtând şi modul în care autoritãţile competente vor stabili existenta unor asemenea motive.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constata ca a mai exercitat, în numeroase randuri, controlul de constitutionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 , prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezentul dosar şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. Astfel, prin mai multe decizii, dintre care cea mai recenta este <>Decizia nr. 116 din 15 februarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 16 martie 2007, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiatã, pentru considerentele acolo reţinute.
Cele statuate prin decizia menţionatã isi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de fata, neintervenind elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în aceasta materie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Sabah Haj Chafik în Dosarul nr. 6.457/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Barbateanu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
