Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 381 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (1) si art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 353 din 24 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi <>art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rocam Comprod" S.R.L. din Luduş în Dosarul nr. 2.331/2006 al Tribunalului comercial Mureş - Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, considerând cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.331/2006, Tribunalul comercial Mureş Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi <>art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Rocam Comprod" - S.R.L. din Luduş în cadrul acţiunii având ca obiect cererea formulatã de Societatea Comercialã "Debit Colect" - S.R.L. din Baia Mare pentru deschiderea procedurii insolvenţei împotriva autorului excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate aduc o gravã atingere dreptului de proprietate şi concurenţei loiale. În acest sens, aratã cã prevederile de lege criticate permit ca orice creditor sã poatã cere deschiderea procedurii insolvenţei pe baza unei simple prezumţii, în sensul cã debitorul este în stare de insolvenţã, întrucât nu şi-a achitat datoria timp de 30 de zile. Acest fapt este notat şi în registrul comerţului, ceea ce dãuneazã reputaţiei debitorului, iar creditorii de rea-credinţã îşi pot atinge scopul de a-l elimina de pe piaţã. Prevederea potrivit cãreia, la cererea debitorului, creditorul poate fi obligat sã depunã o cauţiune pentru acoperirea eventualelor pagube cauzate debitorului reprezintã, în opinia sa, o garanţie ineficientã faţã de abuzul de drept al creditorului.
Tribunalul comercial Mureş - Judecãtorul-sindic apreciazã cã, faţã de scopul procedurii speciale a insolvenţei, instituite prin <>Legea nr. 85/2006 , excepţia ridicatã nu este întemeiatã, dispoziţiile criticate nefiind contrare prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, face trimitere şi la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 511/2005 .
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece procedura specialã a insolvenţei, instituitã în concordanţã cu atribuţia exclusivã a legiuitorului, prevãzutã de art. 126 alin. (2) din Constituţie, conţine garanţii corespunzãtoare pentru împiedicarea abuzului de drept din partea creditorilor, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului şi protejarea concurenţei loiale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi <>art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cãrora:
- Art. 31 alin. (1): "(1) Orice creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii prevãzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţã poate introduce o cerere introductivã, în care va preciza:
a) cuantumul şi temeiul creanţei;
b) existenţa unei garanţii reale, constituite de cãtre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenţa unor mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sã precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege sã participe la reorganizare.";
- Art. 33: "(1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii insolvenţei, judecãtorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sã conteste, fie sã recunoascã existenţa stãrii de insolvenţã. Dacã debitorul contestã starea de insolvenţã, iar contestaţia sa este ulterior respinsã, el nu va mai avea dreptul sã solicite reorganizarea judiciarã.
(3) La cererea debitorului, judecãtorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sã consemneze, în termen de 15 zile, la o bancã, o cauţiune de cel mult 10% din valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituitã creditorilor, dacã cererea lor va fi admisã. Dacã cererea va fi respinsã, cauţiunea va fi folositã pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacã nu este consemnatã în termen cauţiunea, cererea introductivã va fi respinsã.
(4) Dacã judecãtorul-sindic stabileşte cã debitorul este în stare de insolvenţã, îi va respinge contestaţia şi va deschide, printr-o sentinţã, procedura generalã, situaţie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de cãtre administratorul judiciar sau de cãtre creditorii deţinând împreunã sau separat minimum 20% din valoarea masei credale şi numai dacã aceştia îşi exprimã intenţia de a depune un plan în termenul prevãzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Dacã judecãtorul-sindic stabileşte cã debitorul nu este în stare de insolvenţã, respinge cererea creditorilor, care va fi consideratã ca lipsitã de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Dacã debitorul nu contestã, în termenul prevãzut la alin. (2), cã ar fi în stare de insolvenţã şi îşi exprimã intenţia de a-şi reorganiza activitatea, judecãtorul-sindic va da o sentinţã de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaraţia debitorului, fãcutã pânã la data pronunţãrii sentinţei, rezultã cã acesta se încadreazã în una dintre categoriile prevãzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecãtorul-sindic va pronunţa o sentinţã de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinţa de deschidere a procedurii, judecãtorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupã caz, sã efectueze notificãrile prevãzute la art. 61."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 44 alin. (1) şi (2), privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietãţii private, indiferent de titular, şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protejarea concurenţei loiale şi valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã a soluţionat numeroase excepţii de neconstitu-ţionalitate care au avut ca obiect dispoziţiile <>art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , respingând în mod constant aceste excepţii ca neîntemeiate. În acest sens este şi <>Decizia nr. 805 din 9 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006, când, ţinând seama de contextul întregii reglementãri a procedurii insolvenţei, inclusiv de dispoziţiile <>art. 33 din Legea nr. 85/2006 , Curtea a reţinut cã procedura specialã a insolvenţei nu poate fi folositã în mod arbitrar, deoarece legea prevede condiţii stricte pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii, legate de caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţelor, precum şi de starea de insolvenţã realã a debitorului. Introducerea cererii nu determinã automat deschiderea procedurii insolvenţei. Debitorul se poate apãra faţã de orice solicitare în acest sens, beneficiind de toate mijloacele şi garanţiile procedurale legale care condiţioneazã desfãşurarea unui proces echitabil. El poate contesta şi dovedi inexistenţa stãrii de insolvenţã, iar dacã judecãtorul-sindic va constata cã nu este în insolvenţã va trebui sã respingã cererea creditorului, continuând procedura numai când constatã netemeinicia contestaţiei.
Garantarea şi ocrotirea prin lege a proprietãţii private, precum şi obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protejarea concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil valorificãrii tuturor factorilor de producţie sunt deopotrivã valabile atât în privinţa apãrãrii intereselor legitime ale debitorilor, cât şi în privinţa promovãrii intereselor legitime ale creditorilor.
În legãturã cu acest aspect, Curtea a amintit cã procedura prevãzutã de textele de lege criticate a fost instituitã de legiuitor tocmai ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu şi-a executat voluntar obligaţiile de platã, modalitate prin care nu a fost încãlcat dreptul de proprietate al acestuia, în condiţiile în care, în ceea ce îl priveşte, era ţinut de existenţa unor creanţe certe, lichide şi exigibile, ci s-a asigurat protecţia dreptului de proprietate al titularilor unor asemenea creanţe, încãlcat prin refuzul de executare din partea debitorilor rãu-platnici.
Prin urmare, Curtea a constatat cã dreptul de proprietate privatã prevãzut de art. 44 alin. (1) teza întâi, de alin. (2) teza întâi şi de art. 135 din Constituţie nu este încãlcat prin dispoziţiile legale criticate.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia amintitã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi <>art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rocam Comprod" - S.R.L. din Luduş în Dosarul nr. 2.331/2006 al Tribunalului comercial Mureş - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
